România a plătit despăgubiri de peste 44 de milioane de euro în urma condamnărilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), începând din 2017 și până în martie 2021. Sumele au crescut considerabil de la an la an. Dacă în 2017 suma achitată a fost de aproximativ 2,64 de milioane de euro, în primele 3 luni ale acestui an România a plătit despăgubiri de peste 18 milioane de euro în urma proceselor pierdute la CEDO.

Sala judecataFoto: Kitsdesign / Sciencephoto / Profimedia

Datele reies dintr-un răspuns furnizat de către Ministerul Finanțelor, sub semnătura secretarului de stat Lucian Heiuș, la o interpelare a deputatului PNL Marian Crușoveanu. Acesta a vrut să știe la cât se ridică despăgubirile plătite de statul român ca urmare a condamnărilor primite de România la CEDO.

Conform documentului citat, cuantumul total al despăgubirilor plătite de Ministerul Finanțelor, în urma condamnărilor României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între anii 2017 - 2021 (ianauarie - martie), a fost de 217.017.419,90 de lei.

Astfel:

  • 2017 - suma achitată: 13.064.446.36 lei
  • 2018 - suma achitată: 23.915.888,03 lei
  • 2019 - suma achitată - 23.774.556,57 lei
  • 2020 - suma achitată: 66.706.055,91 lei
  • 2021 (ianuarie - martie) suma achitată: 89.556.473,06 lei
  • Total - 217.017.419,93 de lei

Cea mai dură sancțiune primită de statul român la CEDO

Cea mai importantă sancțiune primită de România din partea CEDO, de la aderarea sa la Uniunea Europeană, a fost în octombrie 2020. Statul român a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la plata a peste 15 milioane de euro, pentru că nu a rezolvat situația proprietarilor ale căror case au fost confiscate abuziv de regimul comunist și care, după revoluția din 1989, au fost vândute chiriașilor.

România, cele mai multe condamnări la CEDO, după Rusia, Turcia și Ucraina

În anul 2020, România s-a clasat pe locul 23 la numărul de plângeri şi pe locul 12 la numărul de condamnări pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, raportat la numărul populației, conform celui mai recent raport al Curţii de la Strasbourg. În cifre absolute, România este pe locul al patrulea, după Rusia, Turcia și Ucraina.

Cifrele reies din Raportul anual de activitate pe anul 2020 al CEDO, datele fiind analizate de VeDem Just.

  • Raportat la numărul populaţiei, din cele 47 state europene care au semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, România se află pe locul 23 al celor mai reclamate state. Potrivit calculelor făcute de asociaţia VeDem Just, ţara noastră este pe locul 12 la numărul de condamnări, cu trei condamnări la un milion de locuitori. În UE, ţara noastră stă mai bine ca alte patru state membre UE, dar mai prost ca toate celelalte. Mai mult, state precum Ucraina, Federaţia Rusă şi Turcia stau mai bine decât România în acest clasament.
  • În cifre absolute, se constată că anul trecut cele mai multe plângeri au venit din Rusia (13.645), Turcia (11.750), Ucraina (10.408), România (7.561), Italia (3.469). Aproape 3.000 de plângeri împotriva României au fost declarate de Curte ca fiind inadmisibile, ceea ce relevă un grad scăzut de informare a celor care sesizează Curtea cu privire la competenţa acesteia şi procedura aplicabilă.
  • România a fost condamnată în 64 de cauze din cele 82 soluţionate de Curte. Ea se situează pe locul patru, după Federația Rusă, cu 173 de condamnări (din 185 de cauze soluționate), Turcia cu 85 de condamnări (din 97 de cauze soluționate) și Ucraina cu 82 de condamnări (din 86 de cauze soluționate). În 15 cauze nu au fost stabilite încălcări ale Convenției. Şi în cei trei ani anteriori România a ocupat aceeaşi poziție, după ce până în anul 2016 fusese în mod constant pe locul al treilea. Se relevă o îmbunătăţire înceată, dar constantă, a respectării drepturilor omului în România.

Condamnările României din 2020 au fost cauzate de nerespectarea unor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, între care:

  • nerespectarea dreptului de proprietate – în 13 cauze,
  • încălcarea dreptului părților la un proces echitabil – în 11 cauze,
  • nerespectarea vieții private și de familie – în 10 cauze,
  • aplicarea de către autorități a unui tratament inuman sau degradant – în 9 cauze,
  • lipsa unei investigații efective – în 7 cauze,
  • nerespectarea libertății de exprimare – în 4 cauze,
  • nerespectarea dreptului părții la un remediu efectiv – în 3 cauze.

România este semnatară a Convenției din anul 1994. Cu toate acestea, în clasamentul global al Curţii Europene pentru anii 1959–2020, ţara noastră se află pe poziția a patra printre cele mai condamnate state, cu un număr total de 1.393 de condamnări din 1.578 de cauze soluționate, după Turcia cu 3.309 condamnări din 3.742 de cauze soluționate, Rusia cu 2.724 de condamnări din 2.884 de cauze soluționate și Italia cu 1.857 condamnări din 2.427 de cauze soluționate.