O companie din Taiwan pe nume TSMC este evaluată la peste 600 miliarde dolari, are peste 50.000 de angajați și procesoarele pe care le produce pentru alte companii se regăsesc în diverse aparate, de la smartphone-uri până la avioane de vânătoare. Deși TSMC nu este foarte cunoscută publicului larg, ea a schimbat industria microprocesoarelor și a fost condusă aproape trei decenii de un om care a fost supranumit un ”Steve Jobs” al Taiwanului. Mai jos puteți citi despre cum a devenit extrem de importantă compania și despre poziția ei complicată de conflictul economic dintre China și SUA.
O ascensiune fantastică
Acum mai bine de jumătate de secol Taiwanul era o societate predominant agrară, însă de două decenii insula este celebră pentru companii de tehnologie precum Foxconn, Acer sau Asus. Nu la fel de cunoscută este și TSMC, deși rolul său în lumea tehnologiei este tot mai important, iar compania este excelent condusă, a ajuns să fie evaluată la peste 600 miliarde dolari și are peste 50.000 de angajați. Mai mult, are planuri de a investi anul acesta 25 - 28 miliarde dolari în creșterea capacității de producție și un total de 100 miliarde dolari în trei ani.
TSMC înseamnă Taiwan Semiconductor Manufacturing Company
Capitalizarea TSMC
2005: 44 miliarde dolari
2011: 66 miliarde dolari
2014: 100 miliarde dolari
2017: 200 miliarde dolari
2020: 300 miliarde dolari
2021: 640 miliarde dolari
Printre clienții TSMC se numără Advanced Micro Devices (AMD), Apple, Broadcom, Marvell, MediaTek, Nvidia și Qualcomm. Sunt așa numitele companii ”fabless” (de la cuvintele ”fabrication” și ”less”), mai exact sunt companii care își concep produsele, dar nu au uzine de fabricație, ci desemnează și plătesc alte companii să facă asta.
În anii 70 ai secolului trecut Taiwanul a vrut cu orice preț să devină o forță industrială, a încercat mai întâi fără succes în industria chimică, apoi în electronică și a semnat cu companii americane din domeniul semiconductorilor un acord de transfer de tehnologie. Astfel de acorduri puteau fi făcute în acele vremuri cu mai multă ușurință decât în prezent și cu mai puține controverse. Inginerii din Taiwan au fost la programe extinse de pregătire în SUA.
Taipei (foto - Sean Pavone, Dreamstime.com)
Autoritățile de la Taipei au susținut înființarea unor companii care să producă microprocesoare și chiar a obligat unii oameni de afaceri să investească în ele. La început, primele companii erau mici și aveau planuri modeste, doar pentru piața internă, dar după 1985 au apărut companii cu aspirații mari, mondiale. Autoritățile le-au ajutat, însă nu le-au ferit de experiențele dure de pe piețe externe, foarte concurențiale, experiențe care au ”călit” acest companii și le-au pregătit pentru elita mondială.
TSMC a luat ființă în 1987, în 1993 a fost listată la Taipei și în 1997 la bursa de la New York, iar compania a crescut puternic, devenind cel mai mare producător de procesoare comandate de alte companii.
O legendă a Taiwanului
TSMC a fost fondată de Morris Chang, fost inginer educat la Harvard și MIT, iar compania a încercat pe cât de mult se poate să fie neutră în disputele politice și comerciale dintre China și SUA, pentru a avea clienți în ambele țări și pentru a nu fi scoasă de pe piață.
Morris Chang, fondatorul TSMC s-a născut în 1931, la Ningbo, în China, a trăit primii ani ai vieții într-o țară care se afla în război cu Japonia, apoi a reușit să ajungă în Hong Kong și la 18 ani a emigrat în SUA. A lucrat mai bine de 20 de ani la celebra companie Texas Instruments (unde a condus divizia de microprocesoare), iar în 1985 a fost rugat să vină în Taiwan pentru a conduce un institut extrem de important creat de guvern: Industrial Technology Research Institute.
Chang a primit misiunea de a conduce strategia prin care Taiwanul să devină o forță mondială în microprocesoare, iar ideea lui a fost să creeze o companie cu ambiții globale care să se specializeze doar pe producerea de cip-uri, nu și pe design.
Pe atunci, cei mai mulți credeau că orice companie care făcea design trebuia să și fabrice cip-urile, însă producția era activitatea care necesita extrem de mult capital. Ideea lui a fost să creeze o companie care să facă doar producție pentru alte companii, dar șă o facă atât de bine încât, cu timpul, să apeleze la ea cele mai mari companii tech din lume. Așa s-a născut TSMC.
A fost o schimbare importantă în industria cip-urilor fiindcă până la apariția TSMC o companie mică ce doar proiecta cip-uri avea doar două soluții: să cumpere o fabrică ce costa în general peste un miliard de dolari sau să apeleze la giganți precum Intel sau Motorola. În acest al doilea caz problema era că aceste companii mari aveau nevoie de fabrici pentru propria producție și produceau pentru companiile mici doar în perioade cu cerere mai slabă.
Morris Chang a propulsat TSMC la începuturile sale printr-o mișcare de maestru: a convins gigantul olandez Philips să devină client al TSMC și deci procesoare Philips au fost produse de TSMC. În plus, Philips a și investit, iar faptul că TSMC a convins Philips să se asocieze a dat greutate și credibilitate numelui TSMC. Philips a ieșit în 2008 din acționariatul TSMC pentru că nu mai era interesată de domeniu.
Chang s-a retras în 2018, dar este privit precum un Steve Jobs sau un Bill Gates al Taiwanului.
TSMC, cifre de invidiat
TSMC are în portofoliu peste 10.000 de produse diferite pentru mai bine de 500 de clienți, dar cel mai mare client este Apple de la care vin cam 20% din venituri. Datorită lansării iPhone 12 veniturile totale ale TSMC au fost în ultimele trei luni ale anului trecut de 12,68 miliarde dolari, iar profitul net a fost de 5,1 miliarde dolari, așadar rata profitului este de 40%.
Pentru întreg anul trecut veniturile companiei au fost de 44 miliarde dolari, cu 8 mld peste 2019. Profitul net a fost de peste 26 miliarde dolari.
TSMC avea o cotă de 55% pe piața de producție de microprocesoare la final de 2020, fiind urmată de Samsung, cu 16% din piață.
TSMC nu este cunoscută publicului larg fiindcă nu există telefoane, laptop-uri, console de jocuri sau televizoare sub acest brand și nici nu vor fi vreodată. Compania fabrică însă cip-uri care se găsesc în cele mai diverse aparate, de la cele care încap într-un buzunar, până la cele care au nevoie de un hangar. Și le fabrică pentru cele mai mari companii din domeniu.
TSMC NU este cunoscută și fiindcă a fost o companie extrem de discretă în comunicare, dar a fost prinsă la mijloc în conflictul dintre SUA și China. De câteva luni se simte în piață criza semiconductorilor care a lovit foarte tare industria auto, totul pornind după ce în primăvara anului trecut piața auto a căzut, iar companiile au anulat o bună parte dintre comenzile de procesoare, neștiind când își va reveni piața.
Piața auto și-a revenit mai repede, dar producătorii de semiconductori și-au direcționat capacitatea de producție rămasă liberă către companii producătoare de diverse gadget-uri electronice. Când industria auto a constatat însă că avea din nou nevoie de semiconductori, nu a mai fost posibil să-i aibă în cantitățile dorite, fiindcă este complicată modificarea producției într-un domeniu atât de sofisticat din punct de vedere tehnic.
În condițiile în care au crescut enorm vânzările de diverse gadget-uri de casă, criza de microprocesoare a afectat mai multe domenii și în unele locuri producția a fost oprită din cauză că nu erau stocuri suficiente chiar și pentru piese care costă chiar și unu sau doi dolari.
TSMC anunța că va face investiții de peste 25 miliarde dolari pentru a-și putea crește producția în acest an și suma nu este deloc mică. Anul trecut investițiile au fost de 17 miliarde dolari, iar în 2015, de nici 8 miliarde dolari. TSMC a avut și are un management super-eficient și și-a mărit mult cota de piață.
Mai mult, compania are în construcție o uzină ce va putea fabrica în Taiwan cip-uri pe tehnologia de 3 nanometri, cea mai sofisticată, în timp ce în SUA compania va investi 12 miliarde dolari în producția de cip-uri pe tehnologia de 5 nm (o uzină în Arizona, cu termen de începere a producției în 2024).
TSMC și Samsung sunt singurele companii care au anunțat că vor putea fabrica procesoare pe tehnologia de 3 nm și nu trebuie să uităm că, cu cât tranzistorii de pe un cip sunt mai mici, cu atât este mai mic consumul de energie, iar viteza de procesare este mai mare. Semiconductorii pe tehnologia de 3 nm ar putea fi produși începând cu 2023.
Pa acestă piață este greu să intre jucători noi fiindcă este nevoie de super-experiență și de foarte mulți bani, o uzină de semiconductori putând costa lejer peste 5 miliarde dolari.
Taiwan - O geopolitică dură
Taiwanul are suprafața cam cât șase județe de la noi și insula are 400 km lungime și 144 km lățime. Insula are aproape 24 de milioane de locuitori și s-a numit în trecut Formosa (insula frumoasă), având munți ce culminează la 3.952 metri, izvoare termale, 15.000 de temple, mâncare excelentă și multe festivaluri.
Geopolitica este complicată în Taiwan, teritoriul cu populație de peste 50 de ori mai mică decât China compensând prin fantasticul dinamism economic și prin democrația reală, cu totul diferită de sistemul din China. Din 1949 Taiwanul are autonomie ”de facto” față de Beijing, dar este parte a Chinei. Însă, când China era în haos, Taiwanul era pe drumul de a deveni unul dintre ”tigrii economici” asiatici și creștea fantastic din punct de vedere economic, bunăstarea economică aducând și democrație.
Câteva forțe politice au cerut independența, dar au fost temperate de cei care nu vor să enerveze Beijingul și să-i dea motiv să intre în forță, cu armata. China consideră Taiwanul ca parte integrantă a teritoriului său și este foarte critică ori de câte ori pe vreo hartă Taiwanul apare ca teritoriu independent. Doar câteva țări au relații diplomatice cu Taipei-ul, dar SUA este principalul aliat al Taiwan-ului.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că drumul Taiwanului către independență este o ”fundătură” și a vorbit despre ”o reunificare pașnică”, China a încercat în multe moduri să intimideze Taiwanul, de la campanii de dezinformare, până la amenințări cu un boicot economic.
Taiwanul a gestionat extrem de bine pandemia, înregistrând doar 10 morți și 1.050 de infectări.
La început de ianuarie 2020 în Taiwan s-a întâmplat un eveniment extraordinar: Tsai Ing-wen a fost aleasă din nou președinte (după ce a avut un mandat de 4 ani- 2016-2020), mesajul electoratului fiind clar de respingere a autoritarismului chinez și de menținere a suveranității insulei. ”Nu avem de ce să declarăm independența țării, suntem deja un stat independent, avem propriul guvern, avem armată și avem alegeri”, spunea președintele.
Problema este că TSMC este prinsă la mijloc în lupta economică dintre cele două super-puteri, China și SUA, iar TSMC are nevoie de ambele țări, fiindcă în SUA are cei mai mulți clienți, iar China are un potențial uriaș de creștere în viitor. Însă SUA ar vrea ca TSMC să nu mai facă afaceri cu companii din China, în timp ce chinezii ar vrea să aibă o companie precum TSMC în partea continentală, dar sunt cu ani în urmă față de tehnologia din Taiwan, deși au un proiect de investiții în microprocesaore (proiect care a eșuat) și au atras sute de ingineri din Taiwan.
Washingtonul a forțat TSMC să nu mai exporte către filiala de cip-uri a Huawei, HiSilicon Technologies, care era al doilea cel mai important client după Apple. Administrația Trump a presat TSMC să-și reducă business-ul în China, de unde compania obține cam un sfert din venituri, dar acest lucru nu era ceva realizabil.
Pentru TSMC nu se poate pune problema să aleagă o singură țară dintre cele două.
Surse: USA Today, PC World, Bloomberg, Reuters, Le Figaro, Financial Times, New York Times
0
2
