​Cu cât se scumpește RCA din martie, când decontarea directă devine obligatorie? ● Imperiul miliardarului Ioan Niculae se destramă: InterAgro pierde, prin executare silită, motelul din Zimnicea ● Mărturii din dosarul în care deputatul Francisc Tobă a fost anchetat pentru crime comise în timpul Revoluției ● Particularitatea românească a cheltuielilor cu salariile bugetarilor ● „Vă avertizăm că urmează imagini cu un puternic impact emoțional”. Aceasta este azi cheia succesului de televiziune ● Mai multe țări din Europa au adoptat legi care taxează zahărul din alimente ● Schema HoReCa modificată: Mai puțini bani, dar pentru toți aplicanții eligibili ● Preşedintele PNL Bucureşti, Violeta Alexandru, anunţă desfiinţarea a 20 de companii municipale ● Un medic de familie din Sibiu a luat aproape 37.000 de lei, într-o lună, de la Casa de Asigurări de Sănătate.

Business reportFoto: Colaj foto

​Schimbarea deceniului pentru șoferi. Cu cât se scumpește RCA din martie, când decontarea directă devine obligatorie? Date oficiale în premieră. "S-a făcut și un studiu de impact pe prețuri. În acel studiu este prezentată o potențială creștere a prețurilor cu 10-12%. Acolo, însă, nu puteai să spui decât cifre, eu pot să spun și ce este în afara cifrelor. Colegii de la actuariat, când au înglobat în prețul de referință costul decontării directe, pentru că la prețul de referință ne-am raportat în momentul acela, au luat în calcul prețurile de vânzare ale polițelor existente în acel moment. Aici sunt două lucruri de discutat. La acel moment, ca și astăzi, când stăm de vorbă, polițele în vigoare sunt undeva la 160.000-170.000, număr total nerelevant față de cele 6,4 milioane de polițe valide în piață, iar prețurile la care se ofertează sunt prețuri total prohibitive. Într-un cuvânt, acum mai nimeni nu vrea să vândă acest serviciu. Pot veni cu un exemplu simplu. Una dintre companiile cu o cotă mare de piață pe RCA, pe o poliță de 6 luni, pentru un automobil de 1,6 litri, cotează la 266 de lei. Prețul serviciului de decontare directă era de 240 de lei. Acest preț este clar prohibitiv. La fel la toate celelalte companii. În momentul în care vom face această decontare obligatorie vor fi 6,4 milioane de polițe. Deci adunarea este diseminată și este o cantitate mult mai mare de bani. Nu va exista niciun motiv ca o companie să își introducă o sumă prohibitivă. Dimpotrivă, cine va crește prea mult prețul riscă să iasă din piață. Așadar, dacă m-ai întreba pe mine, ți-aș zice că s-ar scumpi cu 10-20-30 de lei. Viorel Vasile (nr. proprietarul Safety Broker, cel mai mare intermediar din piața RCA) lansa o teorie, vorbind de 40 de lei în plus pornind de la un comunicat al Allianz care spunea că pe un an de zile ar oferi 80 de lei. Eu cred că și acest preț este exagerat. Deci, după mine, noua legislație nu ar trebui să aducă o variație de preț mai mare de 2-3%.", a explica oficialul ASF, într-un interviu acordat Economica.net.

Imperiul miliardarului Ioan Niculae se destramă: INTERAGRO pierde, prin executare silită, motelul din Zimnicea. Grupul Interagro a avut unele dintre cele mai profitabile activități în zona Teleormanului, cu precădere în Zimnicea, unde și locuiește formal patronul Ioan Niculae. Ajungerea acestuia la Rahova nu este, însă, singura problemă a companiei. Aceasta pierde, prin executare silită, din proprietățile imobiliare. Este și cazul motelului din Zimnicea, care aparține Interagro, publicat recent în vederea licitației pe un site de executări silite. Motelul are 48 de apartamente și 4 etaje, la care se adaugă 3 spații comerciale, scrie Investigatoria.ro

Mărturii din dosarul în care deputatul Francisc Tobă a fost anchetat pentru crime comise în timpul Revoluției. După fuga dictatorului Ceaușescu, Francisc Tobă a primit ordin să meargă de la Mârșa la Spitalul Județean Sibiu ca să restabilească ordinea, pentru că asupra spitalului se trăgea. S-a prezentat la spital pe 23 decembrie, în jurul orei 12:00, după ce un angajat al spitalului a cerut ajutor la primărie. Europa Liberă a consultat datele din dosarul Revoluției de la Sibiu și redă acuzațiile împotriva lui Francisc Tobă. În dosar, angajatul Mihai Arba povestește cum a fost arestat de Francisc Tobă, după ce acesta venise la spital, pe motiv că e terorist. „Un bărbat în haină de M.Ap.N, cu gradul de căpitan, care mi-a pus mâna pe gât și apoi m-a prins de haină sub bărbie lipindu-mă de zid și care mi-a zis că se va ocupa de mine mai târziu, după care a plecat. Ulterior, am aflat că este vorba de cpt Tobă Francisc”, a povestit Mihai Arba la dosar. Alți martori din dosar arată că actualul deputat a aplicat rele tratamente pacienților din spital. Este și cazul unul pacient din rezervele de arest, care „a fost scos din spital în chiloți și cu bandajele pe el și legat pe TAB afară, de turelă, unde a fost lăsat aproximativ 3 ore”, scrie Europa Liberă.

Două grafice: Particularitatea românească a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Cheltuielile cu peronalul public (adică cu angajații statului) în Bugetul anului 2021 sunt prevăzute a se ridica la circa 110 miliarde de lei, reprezentând 62% din tot bugetul. Dacă la această sumă se adaugă și pensiile (inclusiv cele din CAS), suma depășește 90% din bugetul total. Totuși, nu aceasta e marea problemă românească a cheltuielor cu bugetarii: asta pentru că, raportat la PIB (Nu la Buget), cheltuielile cu personalul sunt pe-aproape de media europeană. Marea problemă este ce face România cu banii pentru cheltuielile de personal și pe cine plătește de fapt: pentru că asta arată care e viziunea guvernantului român din ultimii ani, adică din ultimii zeci de ani, în ce privește dezvoltarea societății și rolul statului în societate, scrie cursdeguvernare.ro.

„Vă avertizăm că urmează imagini cu un puternic impact emoțional”. Aceasta este azi cheia succesului de televiziune. Într-o societate în care reglajul media se face în funcție de anumite valori și norme ale coexistenței, imaginile cu puternic impact emoțional trebuie să fie rare, chiar excepționale (prin frecvența lor). Numai atunci când într-adevăr înțelegerea unui eveniment pertinent pentru cât mai mulți dintre noi, pentru noi toți ca societate, obligă la adăugarea unor asemenea imagini, ei bine, numai atunci ar trebui ca asemenea imagini, puține la număr și nerepetate, ar trebui să fie transmise. Dar nu, la noi programele de știri sunt succesiuni nesfârșite de asemenea relatări ale violenței, relatări construite ele însele violent, iar printre ele se strecoară, arareori, câte o știre banală, despre lucruri care par să nu intereseze pe nimeni. Într-un program de știri în care primele patru sau cinci asemenea știri sunt toate cu impact emoțional (atenție, un impact care este mereu negativ. Nu am văzut până acum nicio știre cu impact emoțional pozitiv), nu doar frecvența lor agresează psihicul uman, ci și repetarea în buclă a acelorași violențe. Pe toată durata „știrii” despre accident, vedem repetându-se obsesiv, câteodată de zeci de ori, impactul, căderea, explozia, ciocnirea etc. Iar asta iese clar din termenii acelei înțelegeri ipocrite pe care instanțele de reglementare media au impus-o televiziunilor. O înțelegere pe care stăpânii media se prefac că o respectă doar pentru a evita amenzile, desigur, nicidecum din respect pentru demnitatea sau suferința umană, scrie project-e.ro

86% dintre proprietarii unor afaceri de familie anticipează că, până în 2022, ratele de creștere vor reveni la nivelul anterior pandemiei. Proprietarii afacerilor de familie sunt optimiști privind evoluția companiilor lor în următorii doi ani, 86% anticipând că vor reveni la ratele de creștere anterioare pandemiei până în 2022, potrivit sondajului „Family Business Survey”, realizat de PwC la nivel global. Estimările sunt cu atât mai încurajatoare cu cât, în contextul crizei sanitare, doar 28% dintre respondenți au estimat creșteri ale vânzărilor pentru 2020, iar 46% scăderi. Impactul pandemiei asupra vânzărilor este inegal între sectoare. Sectorul ospitalității și agrementului este, evident, cel mai grav afectat, 84% dintre respondenții din domeniu anticipând scăderea afacerilor, urmat de industria auto (64%) și cea de divertisment și mass-media (63%). În ceea ce privește măsurile luate în pandemie, 80% dintre respondenți le-au permis angajaților să lucreze de acasă, iar un sfert și-au redefinit producția, pentru a răspunde cererii din pandemie. Doar o treime din afacerile de familie au fost nevoite să reducă dividendele și doar 20% au avut nevoie de capital suplimentar. În perspectivă, 80% dintre afacerile de familie intenționează să-și diversifice portofoliul sau să se extindă pe piețe noi, scrie FinEco24News.

Mai multe țări din Europa au adoptat legi care taxează zahărul din alimente. Decizia ar aduce la bugetul României 684 milioane de euro. Alin Popescu, medic nutriționist: „Organizația Mondială a Sănătății încurajează un consum de maxim 5% din zaharuri adăugate. Nu se iau, evident, în considerare cele din lactate sau din fructe. E foarte important ca noi să fim foarte disciplinați ca orar al meselor. Ronțăiala nu trebuie să existe în viața noastră.“ Pasionații de dulciuri spun că o asemenea taxare a zahărului din alimente nu îi va face să nu mai consume aceste produse. Trebuie să fie o decizie personală. Ștefania: „Dacă se întâmplă să am poftă de dulce, atunci da, prefer să îmi cumpăr o prăjitură. Stilul de viață sănătos e important. Să plătesc în plus pentru o prăjitură nu e neapărat corect.“, scrie AlephNews.ro.

Schema HoReCa modificată: Mai puțini bani, dar pentru toți aplicanții eligibili. Guvernul a modificat schema de ajutoare pentru restaurante, pensiuni și alte firme HoReCa, astfel încât bugetul redus se va împărți tuturor aplicanților eligbili. Reamintim că fosta guvernare Orban, cu Virgil Popescu ministru al Economiei, a făcut, înainte de alegerile parlamentare, un proiect de ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de sprijin HoReCa cu un buget total de circa 2,5 miliarde de lei (500 milioane euro mai exact). Din acești bani urma să se acorde un ajutor de 20% din cuantumul cu care a scăzut cifra de afaceri a firmelor beneficiare în anul 2020 față de 2019. Eligibile sunt firme de pe 11 coduri CAEN, inclusiv restaurante, baruri, pensiuni, dar și agenți de turism, scrie StartupCafe.ro

Preşedintele PNL Bucureşti, Violeta Alexandru, anunţă desfiinţarea a 20 de companii municipale. Grupul de consilieri ai PNL din Consiliul General al Bucureştiului a depus un proiect de hotărâre privind dizolvarea Companiei Municipale Turistica Bucureşti S.A. Violeta Alexandru anunţă desfiinţarea a 20 de companii municipale. „Promisiunea către bucureşteni a fost să desfiinţăm companiile căpuşă ale Gabrielei Firea. Grupul de consilieri ai Partidului National Liberal din Consiliul General al Municipiului Bucuresti a depus, cu susţinerea primarului general Nicuşor Dan, un proiect de hotărâre privind dizolvarea Companiei Municipale Turistica Bucureşti S.A, care urmează să fie dezbătut în şedinţa CGMB din 26 februarie a.c.”, transmite PNL. Preşedintele PNL Bucureşti, Violeta Alexandru, spune că aceste companii au ajuns „nişte locuri în care îşi găseau venituri suplimentare tot felul de persoane apropiate PSD, şefi care nu făceau nimic, care nu se duceau la serviciu, care nu aduceau activitate şi profit pentru aceste companii. Erau locuri în care clienţi ai PSD îşi găseau suplimentate veniturile”, scrie Ziarul Financiar.

Un medic de familie din Sibiu a luat aproape 37.000 de lei, într-o lună, de la Casa de Asigurări de Sănătate. Cum s-a ajuns la această sumă. Un raport al Casei Județene de Asigurări de Sănătate arată că cea mai mare încasare lunară a unui medic de familie din Sibiu a fost, în 2020, de 36.898 de lei/venit brut. Medicul în cauză are între 2.201-2.500 de pacienți înscriși pe listă. Cel mai mic venit brut al unui cabinet de medicină de familie a fost, tot anul trecut și tot în județul Sibiu, de 1.707 lei. Reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate județene au explicat diferențele mari dintre venituri. „Reglementarea de dinainte de pandemie limita la patru consultațiile dintr-o oră ale unui medic de familie. Odată cu modificările cadrului normativ, s-a trecut de la patru la opt. În momentul acesta, sunt opt, dacă nu mă înșel, până la 31 martie. De aici diferența de decontare. Consultația depinde de medic, de unde are cabinetul, de nivelul lui de instruire. Adică dacă e medic primar sau specialist, dacă lucrează în mediul urban sau rural”, a precizat Vasile Spinean, directorul CAS Sibiu pentru ziarul local Sibiu100, citat fiind în Libertatea.