România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit structural mare (peste 4% din PIB, cel mai mare în UE) și deficit extern singular (cel mai mare) în regiune - între economiile emergente din UE, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, în cadrul unui eveniment online organizat de instituția pe care o conduce împreună cu Facultatea de Economie și Afaceri, Universitatea A. I. Cuza, Iași. El a reamintit că România a și intrat în procedura de deficit excesiv la începutul lui 2020 (singurul stat din UE).
„Deficitul bugetar în 2020 va fi peste 9% din PIB, în linie cu deficite în economii emergente din regiune, dar pornind de la handicapul menționat, care a redus considerabil spațiul de manevră. Declinul PIB în 2020 va fi, probabil, spre 5% având în vedere valul doi al pandemiei. Deși regulile fiscale în UE sunt suspendate în 2020 și 2021, corecția macroeconomica trebuie să înceapă în România”, a spus Dăianu.
În anul ce vine, spune el, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă (vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie și criza economică).
• Se va ajunge probabil în medie la 4-5% din PIB și numai România ar rămâne cu deficitul la un nivel peste 9% dacă nu s-ar efectua ajustări, chiar dacă punctul de pensie ar creste cu numai 14%.
• România ar ieși din tabloul general, ar dispare efectul de window-dressing al unui deficit comparabil cu cele din Regiune. Piețele nu ar finanța ani în șir deficite de peste 8-9%. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 60% din PIB și finanțarea ar fi tot mai problematică.
Problematica fondurilor europene
“Problematica fondurilor europene este legată nu atât de reducerea deficitului bugetar în sine, anume să folosești fonduri europene ca să reduci deficitul. Evident că nu, că intră atât pe partea de venituri cât și pe cheltuieli, cel puțin cele care sunt utilizate în sectorul public. Ai și fonduri europene care intră în privat și poți să spui că indirect ajută economia în ansamblul lor”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu a mai spus că România este singura țară aflată în procedura de deficit excesiv.
„La celelalte state din UE, deficitele bugetare se reduc automat în 2021. Acolo are loc o corecție a deficitelor, pentru că se renunță masiv la cheltuieli nepermanente. Deci nu știm cum va evolua pandemia, dar să luăm media din UE: peste 8% din PIB, să spunem 10%. Se duce către 5% deficitul în 2021. Deci acolo se duce automat în jos, fără nevoie de corecție deliberată. Noi rămânem sus”, a precizat profesorul.
Această corecție, spune el, chiar dacă înseamnă mult pentru finanțatori, pentru cei care ar dori să finanțeze o economie stabilă pe termen lung macroeconomic, are impact pe termen imediat și mediu, indiferent cum operăm: fie prin restrângere de cheltuieli, prin creștere de venituri, nu neapărat prin impozite mai mari, dar chiar colectarea, care trage resurse din mediul individual, gospodăriilor și firmelor.
• Această corecție afectează creșterea economică. Nu putem să spunem că nu contează creșterea economică.
• Dacă nu ai creștere economică ci, dimpotrivă, contracție provocată de ajustarea prea rapidă macroeconomică, necontrabalansată de ceva, creezi o altă mare problemă. De aceea fondurile europene sunt esențiale.
„Noi avem de făcut această corecție și nu e simplă deloc, chiar dacă este proces gradual. 2% e greu de făcut. Aici trebuie văzut cum am pasul de corecție. Este eșalonat în mod egal pe cei 4 ani? Sau pornești mai tare sau mai încet? E foarte greu de la un 10% deficit bugetar să te duci 7%. Pasul de 3% nu e simplu deloc cum îl vei face. Nu știi cum va evolua pandemia. Lucrurile nu sunt așa de simple”, a mai afirmat Daniel Dăianu.
2
4
