Bolnavii de cancer nu au acces la diagnostic și tratament în această perioadă, fiind "victime colaterale" în lupta cu COVID-19, atrag atenția reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cea mai mare asociație care reprezintă bolnavii de cancer din România, într-o scrisoare deschisă. Din cauza lipsei de acces la tratament, "afecțiuni oncologice care ar fi putut fi vindecate s-au transformat rapid în cancere incurabile, au avansat din stadii incipiente în stadii terminale", afirmă reprezentanții FABC.
Cancerul este a doua cauză de mortalitate în România, după bolile cardiovasculare, și are o medie de 142 de decese pe zi în țara noastră, conform datelor oficiale Globocan.
Reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer susțin că această cifra "s-a dublat sau triplat" în ultimele luni. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a ajuns la această concluzie după ce a făcut o paralelă cu un studiu realizat în Marea Britanie, ce arată că numărul deceselor la pacienții oncologici a explodat în perioada pandemiei, în condiții similare cu țara noastră - acces restrâns sau întârziat la tratament pentru acești pacienți - a explicat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, pentru HotNews.ro.
"Un pacient care stă o lună-două fără tratament sau i se întârzie chimioterapia sau radioterapia sau operația, peste o lună poate să aibă metastaze", a mai declarat Cezar Irimia, pentru HotNews.ro.
"Cine raspunde pentru aceste decese evitabile?", se întreabă reprezentanții bolnavilor de cancer, care lansează un apel către autorități: "Opriți acest genocid și deschideți spitalele până nu este prea târziu!"
Cezar Irimia
Redăm integral textul scrisorii deschise adresate de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cea mai mare asociație care reprezintă pacienții oncologici din România:
"Deschideți spitalele până nu este prea târziu!
Lipsa accesului la diagnostic și tratament pentru pacienții cu suspiciune de cancer, victime colaterale în lupta cu COVID-19
Am început anul 2020 copleșiți de amenințarea unui nou virus și îl vom încheia cel mai probabil sufocați de cancer. În ultimele trei luni, lupta împotriva COVID-19 s-a extins și în spitalele de pneumologie, iar majoritatea pacienților cu suspiciune de cancer pulmonar nu au mai avut acces la bronhoscopii și drept urmare la confirmarea diagnosticului și a unui tratament adecvat care să le salveze viața. Cancerul pulmonar avansează galopant, într-o dinamică similară pandemiei. E un cancer perfid, care, pe fondul crizei din sistemul de sănătate, pare scăpat de sub control. Situația este similară pentru toti pacienții cu suspiciune de cancer, pe toate formele acestei patologii. Dacă nu se acționează rapid și nu se facilitează accesul la diagnostic, vom avea încă un segment numeros de victime colaterale ale unui sistem care s-a dovedit neputincios să lupte pe doua fronturi cu COVID-19 și cu afecțiunile oncologice, iar în cazul deceselor prin cance, numărul este de ordinul zecilor de mii. Acesta poate fi de fapt al doilea val al pandemiei de COVID-19, pentru care trebuie să ne pregătim cu toții.
Măsurile pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul Coronavirus (COVID-19) au salvat mii de vieți, cu siguranță. În egală măsură însă, coroborate cu lipsurile din sistemul de sănătate la nivel de resuse, organizare eficientă, infrastuctură, disponibilitate, empatie, au condus la un risc crescut de mortalitate prin cancer, tocmai prin lipsa de confirmare a diagnosticului în timp util. Afecțiuni oncologice care ar fi putut fi vindecate s-au transformat rapid în cancere incurabile, au avansat din stadii incipiente în stadii terminale. În cazul cancerului pulmonar, Ministerul Sănătății și Comisia de Pneumologie consideră că diagnosticul unui caz nou 'reprezintă în principiu o urgență și nu poate fi amânat până la încheierea pandemiei. Prin urmare, pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar trebuie să facă investigațiile necesare diagnosticului (examen CT, bronhoscopie cu biopsie, evaluare afuncției pulmonare și a statusului cardiac) prin internare într-un serviciu de pneumologie non-Covid sau programare a investigațiilor în ambulator'.
În realitate, în toată această perioadă o singură unitate medicală, respectiv Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, a realizat bronhoscopii, însă și acesta a funcționat la capacitate minimă. Restul unităților sanitare care ar fi putut să asigure acces la investigațiile specifice, nu s-au putut organiza în direcția asigurării unor circuitele funcționale pentru pacienții aflați în căutarea unui diagnostic. Astăzi încă nu se fac bronhoscopii, astăzi încă nu se fac tratamente chirurgicale, astăzi înca nu ne găsim medicamentele care pot face diferența între viață și moarte. În aceste condiții, este de așteptat ca o mare parte a celor peste 11.000 de pacienți diagnosticați în fiecare an cu cancer bronho-pulmonar, să piardă oportunitatea de a începe un tratament, să ajungă din stadii avansate în stadii terminale ale bolii și astfel să le fie compromisă șansa la viață. Acestora li se vor adauga persoanele care deși au simptome specifice unui cancer pulmonar - infecţii pulmonare repetate, creşterea intensităţii tusei, greutate în respiraţie - nu au avut acces la servicii de medicină primară și nu au putut ajunge la un medic specialist. Dacă situația accesului la servicii medicale nu revine la normalitate, toți acești pacienți se vor număra probabil printre cei care primesc un diagnostic de cancer pulmonar abia dupa deces. Iar de cancer pulmonar mor peste 10,000 de oameni anual în România, aproape 20% din numărul total al deceselor prin cancer.
Daca inainte de pandemie, mureau zilnic 142 de pacienti din patologia oncologică (conform Globocan 2018), astazi, cu ce am semnalat anterior, această cifră s-a dublat sau triplat! Si cine raspunde de aceste decese evitabile?
În România, nimeni! Cine să se ocupe de pacienții cronici, dacă Ministerul Sănătății nu mai există, ci doar Ministerul Covidului? Nimeni! Opriți acest genocid si deschideți spitalele până nu este prea târziu!"
5
19
