Carantina strictă timp de 50 zile urmată de o lună de relaxare a măsurilor ar putea fi o strategie eficientă pentru a reduce numărul de decese cauzate de pandemia COVID-19 asigurând în același timp un anumit grad de protecție economică, afirmă oamenii de știință, potrivit CNBC.

Carantina ItaliaFoto: Profimedia Images

Într-un studiu finanțat de Uniunea Europeană publicat miercuri, mai mulți cercetători din nouă țări au simulat modul în care diferite strategii de carantină influențează răspândirea coronavirusului.

Multe guverne au impus o formă de carantină pentru a preveni răspândirea COVID-19 dar autoritățile analizează acum modalitățile prin care pot fi relaxate măsurile care au un impact major asupra activității economice.

Oamenii de știință sugerează în noul raport că o abordare de alternare a măsurilor stricte de carantină cu intervale de relaxare a distanțării sociale ar fi mai eficientă decât implementarea carantinei pe termen nedefinit sau a unei strategii prea relaxate.

Testările eficiente, urmărirea contactelor și izolarea cazurilor ar trebui menținute în vigoare constant, alături de măsuri de protecție a persoanelor vulnerabile, potrivit oamenilor de știință.

Cercetătorii au modelat diferite scenarii pentru 16 țări printre care Australia, Mexic, Belgia, Africa de Sud și Nigeria.

Potrivit acestora, un scenariu care presupune un ciclu alternativ de „măsuri de suprimare” stricte pentru 50 de zile urmat de o perioadă de relaxare de 30 de zile ar reduce rata de contagiune R0 (numărul de persoane la care un individ infectat transmite, în medie, virusul) la 0,5 iar secțiile de terapie intensivă ar putea face față la numărul de cazuri în toate țările analizate.

Aceștia au definit măsurile de suprimare drept acelea în măsură să reducă mai rapid numărul de noi infecții, precum implementarea unei carantine stricte, alături de măsurile de limitare a pandemiei: practicarea distanțării sociale, respectarea regulilor de igienă, izolarea persoanelor infectate, închiderea școlilor și restricționarea adunărilor publice.

Dezavantajul ar fi că durata pandemia s-ar prelungi și ar putea dura mai mult de 18 luni, întrucât mai mulți oameni ar rămâne susceptibili contractării coronavirusului la sfârșitul fiecărui ciclu. Însă bilanțul deceselor cauzate de COVID-19 ar fi redus semnificativ în toate cele 16 țări incluse în analiză.

Într-un alt scenariu, bazat pe implementarea exclusivă a măsurilor de limitare a pandemiei timp de 50 de zile urmate de o relaxare de o lună, dar fără instaurarea unei carantine stricte, rata de contagiune R0 ar scădea la 0,8 în țările analizate.

Însă în acest model, deși ar fi eficient pentru primele trei luni, numărul de pacienți care ar necesita tratament de urgență ar depăși capacitatea secțiilor de terapie intensivă după prima perioadă de relaxare de 30 de zile iar numărul deceselor cauzate de COVID-19 ar urma să crească alarmant, potrivit cercetătorilor.

Aceștia au mai precizat că fiecare țară în parte ar trebui să decidă cât de lung să fie intervalul de restricții urmat de relaxare, în funcție de capacitatea domestică și nevoile individuale.

Oamenii de știință mai susțin că o strategie de trei luni consecutive de măsuri de suprimare ar fi cea mai rapidă metodă de a pune capăt pandemiei, majoritatea țărilor fiind capabile să reducă numărul de noi cazuri la 0 în cazul respectiv.

Însă alternarea măsurilor de suprimare stricte cu perioade de relaxare ar acorda populației intervale în care „să respire”, potrivit lui Rajiv Chowdhury, un epidemiolog la Universitatea Cambridge și conducătorul echipei care a efectuat studiul.

„Din acest motiv soluția respectivă ar putea fi mai sustenabilă, în special în țările sărace”, a declarat Chowdhury.

Citește și: