​Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care este și senator PSD, a revenit cu lămuriri în cazul proiectului pe care l-a depus la Senat pe zona evaziunii fiscale. Prevederea care a atras atenția tuturor se referă la un articol care spune: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 6 ani reținerea și neplata, încasarea și neplata, ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”. Vezi proiectul și anexa ministrului, în care intră și CAS și CASS.

Eugen Teodorovici, ministrul finantelorFoto: Guvern

Aflat la Parlament, jurnalișii au cerut lămuriri cu privire la acest proiect, mai ales că termenul de 30 de zile este prea scurt.

„De ce acest termen? Dacă am pune 60, 90 sau mai multe zile ce înseamnă asta? Înseamnă că practic cu acele sume pe care statul trebuie să le primească la bugetele de asigurări de sănătate, de exemplu, s-ar putea folosi într-un alt scop de către acea companie. Hai să vedem care este situația în care o firmă poate intra în această situație. Trebuie să fie trei condiții cumulativ îndeplinite: 1. Să se dovedească foarte clar că sumele existau la momentul în care era obligația de plată către stat; 2. că s-a făcut cu rea-voință sau nu s-a făcut transferul către buget cu rea-voință și încă o astfel de prevedere. Deci, cumulativ 3 condiții”, a spus Teodorovici.

  • Am auzit și o astfel de situație: că o firmă are de încasat de la terți, inclusiv zona publică, fie TVA de rambursat, fie o factură de la vreo primărie sau vreun minister, aceste situații nu sunt situații care să ducă la aplicarea acestei legi. Nu este culpa acelei companii că nu a transferat la bugetul de stat acele sume.

Probabil are în vedere ca proiectul să fie modificat în dezbaterea parlamentară pentru a se face precizările aduse acum de el.

“Este o propunere legislativă lucrată încă din 2018 când am promis că pe această zonă de evaziune fiscală trebuie luate anumite măsuri astfel încât practica europeană să se regăsească și în România. Practic, mediul de afaceri să aibă un instrument sau să nu mai aibă teama de a merge în locuri întunecate pentru anumite prevederi din cadrul legislativ. În 2015 Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituțională prevederea articolului 6 pentru că nu era clar modul în care a fost scris atunci. S-au adus acele clarificări pe care Curtea le-a invocat. O să vedeți că obiectul prevederii legale este în anexa proiectului, se aplică tuturor companiilor din România”, a mai spus acesta.

De asemenea, a precizat că nu mai are datorii la stat, iar proiectul se referă la persoanele juridice, fiind vorba de oprire la sursă.

Citește și: