Senatorul Teodor Meleșcanu, pe când era ministru de Externe în guvernarea Dăncilă, apare că a semnat un memoriu, a cărui copie a intrat în posesia HotNews.ro, privind linia de apărare a agentului guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Dragnea contra României. Memorandumul era datat 11 martie 2019 și privea procesul de la CEDO în care fostul președinte al PSD, Livu Dragnea, pe atunci aflat în libertate și în funcție, încerca să obțină la curtea de la Strasbourg o condamnare a statului român, pentru ca ulterior să poată cere în țară o revizuire a condamnării lui în dosarul Fraude la Referendum (la finalul articolului poate fi văzută copia după documentul din 11 martie).
Memorandumul intern, din data de 11 martie 2019, a fost înaintat lui Meleșcanu de către agentul guvernamental la CEDO de atunci, Viorel Mocanu, conform documentului intrat în posesia HotNews. Pe documentul intrat în posesia HotNews.ro apare în fotocopie și semnătura lui Teodor Meleșcanu, la „Aprob”.
Ca să punem documentul în context, amintim că în anul 2016 Liviu Dragnea a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Fraude la Referendum, fapt care avea să-l împiedice apoi să ia funcția de prim-ministru al României, ca președinte al PSD, partidul care a câștigat alegerile parlamentare din 2016. Așa se face că, în anul 2017 Liviu Dragnea a deschis la CEDO un proces împotriva statului român prin care spera să obțină apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție revizuirea sentinței din Dosarul Referendumul. Aceasta după ce, pe 24 aprilie 2017, ICCJ îi respinsese și contestația la executare.
Foarte pe scurt, Dragnea s-a plâns la CEDO că un magistrat asistent s-a aflat printre cei care au semnat motivarea deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România de condamnare. Avocatul lui Dragnea, irlandezul Bernard O' Connor, a invocat jurisprudența CEDO în cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia”.
În 6 decembrie 2018, fostul agent guvernamental la CEDO, de dinaintea lui Mocanu, Catrinel Brumar, a combătut argumentele avocatului lui Dragnea și argumentează că nu se aplică precedentul din Slovenia.
În 12 februarie 2019, cu o săptămână înainte de un termen limită stabilit de CEDO pentru ca guvernul să aducă observații suplimentare în dosar, premierul Dăncilă o demite pe Catrinel Brumar. În locul ei, Dăncilă îl numește în aceeași zi pe Viorel Mocanu.
În 11 martie 2019, Mocanu depune observațiile suplimentare în dosarul Dragnea contra României, în care menționează aplicarea precedentului invocat chiar de avocatul lui Dragnea, așa cum a arătat HotNews pe larg.
Conform copiei intrate acum în posesia HotNews.ro, tot din 11 martie datează și un memorandum intern cu tema: „Observațiile Guvernului României cu privire la comentariile reclamantului și cererea de satisfacție echitabilă în cauza Dragnea Liviu-Nicolae împotriva României (termen CEDO 11.03.2019)”.
Observațiile lui Viorel Mocanu din 11 martie 2019, trimise la CEDO, au fost primite cu entuziasm de avocatul lui Dragnea, care a arătat Curții de la Strasbourg că astfel guvernul român îi dădea dreptate reclamantului Dragnea, așa cum a relatat HotNews.ro în luna mai, după ce a consultat documentele în Franța.
De altfel și în memorandumul care apare ca fiind semnat de Teodor Meleșcanu (în fotocopia obținută acum de HotNews.ro), se arată, printre altele, că prin procedura urmată la ÎCCJ pentru sentința definitivă de condamnare a lui Dragnea „totodată se încalcă principiul fundamental ce reglementează secretul deliberării”.
- „Cu privire la comentariile reclamantului (Liviu Dragnea - n.r.), cu toate că acesta face în general referiri la elemente care au fost deja declarate de Curte ca fiind inadmisibile prin comunicarea din data de 25.10.2018, memoriul anexat cuprinde o analiză comparativă a normelor interne care reglementează procedura de redactare și semnare a hotărârilor judecătorești, cu precădere cele ce emană de la ICCJ.
- Din maniera în care Curtea s-a adresat Guvernului, chiar dacă aceasta i-a cenzurat reclamantului pretențiile, din perspectiva faptului că a admis peste termenul legal notele acestuia, se întrevede o preocupare legitimă pentru reglementarea procedurii cu privire la redactarea și semnarea hotărârilor judecătorești de către magistratul sau magistrații, indiferent că este vorba de complete unice sau colegiale, care au luat parte la declanșarea etapelor procesuale. Suplimentar, așa cum am arătat în memoriul anexat, Curtea a comunicat Guvernului și alte cauze similare care au ca obiect pretinse încălcări ale dreptului la un proces echitabil, prevăzut de articolul 6, alin. 1 la Convenție, de către aceiași magistrați de la ICCJ.
- Din statutul magistratului asistent de la ICCJ, prev. de disp. art. 71 din Legea 303/2004 și art. 51 alin. 3) lit. m) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a ICCJ, prin faptul că i se conferă drept de vot consultativ la deliberare, cât și prin faptul că acesta redactează și motivează hotărârile adoptate, reiese ideea că acesta este asimilat judecătorului, cu drepturi depline, însă totodată se încalcă principiul fundamental ce reglementează secretul deliberării” - se arată în memorandumul privind linia de apărare a Guvernului Dăncilă la CEDO în procesul cu Dragnea.
Astfel, în documentul intrat în posesia HotNews.ro se arată că pe 11 martie 2019 se propunea „aprobarea argumentației expuse mai sus și dezvoltate în memoriul anexat, cuprinzînd pozița Guvernului la comentariile reclamantului și la cererea sa de satisfacție echitabilă și transmiterea memoriului anexat la CEDO”.
Ce spunea Meleșcanu după ce a intrat Dragnea la închisoare
HotNews.ro a încercat marți să-l contacteze telefonic pe Teodor Meleșcanu pentru un punct de vedere, dar nu am reușit să luăm legătura cu senatorul (probabil era și ocupat cu alegerile din Senatul României, unde candida pentru funcția de președinte al acestui for). Reamintim însă că pe 4 iulie 2019, după alegerile europarlamentare și după condamnarea și încarcerarea lui Liviu Dragnea, Teodor Meleșcanu, încă ministru de Externe pe atunci, a susținut că el nu i-a dat un mandat agentului guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Viorel Mocanu, în funcție atunci.
„Agentul CEDO este cel care reprezintă România în toate cauzele în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce privește concluziile în dosar, oricine poate, în orice moment, dacă este agent și are autoritatea respectivă, să prezinte puncte de vedere. Este vorba despre puncte de vedere juridice, care nu intră în competența mea. Din acest punct de vedere, agentul CEDO poate să facă și să exprime poziția de agent în orice situație.
Întrebat expres de HotNews.ro dacă agentul statului român la CEDO avea nevoie de un aviz sau mandat de la ministrul de Externe pentru o nouă linie de apărare a statului în procesul de la Strasbourg cu Liviu Dragnea, Teodor Meleșcanu a răspuns:
„Păi dacă ar fi să dau mandat pentru fiecare concluzie..., avem în jur de 9.000 de dosare la grefa Curții Europene a Drepturilor Omului, așa că vă dați seama că n-aș face altceva decât să semnez hârtii”.
Declarația lui Meleșcanu a fost singura poziție oficială dinspre Ministerul Afacerilor Externe la solicitarea HotNews.ro, Mocanu refuzând să comenteze.
Iată însă că Meleșcanu apare acum ca semnatar al memorandumului privind apărarea României la CEDO în cauza Dragnea contra României, conform copiei intrate în posesia HotNews.ro.
Între timp, din august 2019, avocatul Viorel Mocanu a demisionat din funcția de agent al Guvernului la CEDO după ce, pe 5 iulie 2019, îi trimisese premierului Viorica Dăncilă, peste capul lui Meleșcanu, un raport de activitate în care se plângea că el nu avea suficienți subalterni pregătiți bine, cu care să lucreze la MAE.
În locul lui Mocanu, Dăncilă a numit-o în funcția de agent guvernamental la CEDO, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pe Simona Maya Teodoroiu, fostă judecătoare la Curtea Constituțională. La CCR ea a fost, printre altele, raportor în cazul asupra căruia Curtea a decis, în noiembrie 2018, că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit deciziei Curții, completurile de cinci judecători de la instanța supremă trebuie refăcute.
54
3
