”Avem problema intermedierii financiare scăzute, a incertitudinii cadrului legislativ care reprezintă un fel de glonț pe care ni-l tragem în picior cel puțin o dată la fiecare semestru. O altă problemă severă e creșterea competiției nebancare, în legătură cu care băncile ar face bine să fie atente. Problema interdependeței ridicate între sectorul bancar și cel guvernamental poate duce la dificultăți pe termen scurt și mediu. Nu în ultimul rând mai avem problema aderării la euro, care reprezintă mult mai mult decât simpla declarație că vrem să aderăm la euro. Nu pot să sar peste faptul că nici personalul bancar nu este pregătit adecvat pentru a identifica companiile care pot fi creditate”, a spus miercuri la Forumul Pieței Financiare Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiare din cadrul BNR.

Eugen RadulescuFoto: Arhiva personala

Rădulescu a mai atras atenția asupra faptului că ”firme-gigant la nivel mondial” se pregătesc să intre pe piaţa serviciilor bancare din România. ”Și, din informaţiile pe care le am, vor intra cu produse care vor constitui cutremure adevărate. Sistemul financiar trebuie să se pregătească pentru asta", a mai spus Rădulescu.

Potrivit acestuia, avem nevoie de continuarea consolidării sistemului bancar. ”Numărul de bănci a scazut dar este loc de mai bine în privința consolidării sistemului. Băncile care au o cotă de piață de 1-1,5% nu au cum să supraviețuiască într-un mediu competitiv”, consideră Rădulescu.

Ce a mai spus miercuri șeful direcției de Stabilitate din Banca Națională:

  • În decembrie 2018 am coborât la un nivel de 4.9% al ratei creditelor neperformante. Stăm mult mai bine acum la capitolul credite neperformante. Stăm acceptabil și la nivelul UE, mai bine decât alte țări.
  • Intermedierea financiară. România s-a confruntat cea mai lungă perioadă din Europa cu o inflație foarte ridicată. Această inflație a reprezentat un fel de cancer care a mâncat din substanța economiei și a întârziat momentul de reluare a unei creșteri sănătoase. Nici acum nu stăm foarte bine. Eu am folosit intermedierea financiară ca indicator la care să mă refer, iar în ultima jumătate a lui 2018 am avut o intermediere de 49% din PIB, Bulgaria la 99%, UE la 243%.
  • În ultimii ani sectorul bancar a redevenit profitabil. În mod paradoxal acest lucru face obiectul unor critici vehemente și de neînțeles pentru mine, dintr-o postură profund populistă și dăunătoare economiei. De fiecare dată se vorbește despre faptul că în ultimii ani indicatorii financiari din România sunt ridicați, dar nu se spune că din 2008 încoace până în 2014 inclusiv, sistemul bancar a fost pe pierdere și că băncile au făcut majorări de capital de miliarde de euro. România a fost printre foarte puținele țări în care Statul nu a salvat nicio bancă. Țările care au instituit taxe pe sistemul bancar au fost cele care au cheltuit bani publici pentru salvarea băncilor. Acolo impozitele speciale au venit ca urmare a acelor salvări. Am auzit critici aspre din zona politicului cu privire la acordurile de împrumut pe care le-a făcut România în 2009.
  • În acest moment indicatorii de profitabilitate bancară sunt superiori mediei UE și acesta a fost și argumentul folosit când a apărut celebra OUG 114.
  • O problemă foarte importantă este nivelul incluziunii financiare care e foarte scăzut. E o rămânere în urmă deosebit de severă pentru depășirea căreia vom avea nevoie de timp mult.
  • Privind înainte, avem o listă lungă a provocărilor. Avem problema intermedierii scăzute. Apoi avem problema majoră a incertitudinii cadrului legislativ care reprezintă un fel de glonț pe care ni-l tragem în picior cel puțin o dată la fiecare semestru. Avem apoi o problemă severă, creșterea competiției nebancare, în legătură cu care partea bancară ar face bine să fie atentă pentru că vine puternic din urmă. Problema interdependeței ridicate între sectorul bancar și cel guvernamental poate duce la dificultăți nu pe termen lung ci pe termen scurt și mediu. Nu în ultimul rând mai avem problema aderării la euro, care reprezintă mult mai mult decât simpla declarație că vrem să aderăm la euro. Nu pot să sar peste un fapt, anume peste acela că nici personalul bancar nu este pregătit adecvat pentru a identifica companiile care pot fi creditate. Rămânem prizonierii creditelor dare pe colateral, indiferent de calitatea planului de business. Sistemul bancar trebuie să lucreze cu mai multă seriozitate în interiorul său.
  • Cadrul legislativ trebuie să ajute la creșterea sănătoasă a economiei. Au fost 6 inițiative legislative promovate din care 5 au fost declarate neconstituționale iar a șasea a fost serios modificată față de varianta inițială. Din păcate autorul acestor inițiative se comportă ca un Don Quijote care se luptă cu sistemul bancar în locul morilor de vânt.
  • "Avem o competiţie nebancară în creştere. Planurile de afaceri ale instituţiilor financiare trebuie să ţină seama de acest lucru. Trebuie să se îmbunătăţească eficienţa costurilor, pentru că există presiuni mari asupra profitabilităţii. Strategiile trebuie să fie revăzute nu numai în privinţa produselor şi a serviciilor, ci şi a interacţiunii cu clienţii, cu un accent deosebit pentru mediul online, unde paşii există, dar parcă ar fi loc de mult mai mult decât atât.", a arătat Rădulescu, în cadrul Forumului Pieţei Financiare.