Nouă țări din Europa centrală și de Est, printre care și România, și-a exprimat joi, într-o declarație comună, îngrijorarea față de „încălcarea gravă de către Rusia” a tratatului privind Forțele nucleare intermediare, afirmând că „ne confruntăm cu cele mai dificile provocări de securitate dintr-o generație”.

Klaus Iohannis, la Summitul B9Foto: Administratia Prezidentiala

Reunite în Formatul București 9 la Kosice, cele nouă țări au adoptat o declarație comună în care subliniază importanţa prezenţei înaintate a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi preocuparea pentru situaţia din Ucraina, potrivit Agerpres.

"Astăzi, suntem mai bine pregătiţi pentru a face faţă provocărilor actuale de securitate. Ţările noastre contribuie la adaptarea Alianţei. În spiritul unităţii aliate, al solidarităţii şi al împărţirii echitabile a sarcinilor, subliniem importanţa prezenţei înaintate a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum şi alte iniţiative menite să întărească capacitatea noastră de a apăra cetăţenii şi teritoriile noastre ca parte a efortului colectiv aliat de a întări descurajarea şi apărarea NATO. Susţinem, de asemenea, punerea în aplicare a abordării strategice, concentrate şi coerente a NATO faţă de Sud. Recunoaştem participarea la activităţile relevante ale NATO, inclusiv misiunea în Afganistan, ca parte a eforturilor pentru pace şi reconciliere", se afirmă în declaraţie.

Declaraţia adoptată la finalul Summitului B 9 cuprinde 11 puncte.

"Ne confruntăm cu cele mai dificile provocări de securitate. (...) Alianţa trebuie să fie pregătită să răspundă în continuare tuturor ameninţărilor şi provocărilor de oriunde ar apărea. Prin urmare, avem toate motivele să facem Alianţa puternică şi să ne asigurăm că legătura transatlantică rămâne la fel de solidă şi eficientă ca oricând. Suntem hotărâţi să realizăm acest obiectiv", se precizează în declaraţie, subliniindu-se angajamentul privind cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare.

De asemenea, în document este susţinută prezenţa militară consolidată a Statelor Unite şi a Canadei în Europa, în special pe Flancul estic al NATO.

"Ameninţările şi provocările sunt complexe, adesea imprevizibile şi provin din toate direcţiile. Nicio ţară nu le poate gestiona singură în totalitate", se mai arată în declaraţia adoptată la reuniunea liderilor B9.

Cei nouă lideri europeni subliniază preocuparea faţă de conflictul din Ucraina de est şi de tensiunile recente din Azov şi Marea Neagră.

"Aceasta este o altă manifestare a nerespectării de către Rusia a dreptului internaţional, a modelului său de comportament de confruntare şi a utilizării acţiunilor militare şi non-militare, cum ar fi construirea podului de la strâmtoarea Kerci, pentru avansarea obiectivelor sale geopolitice. Toate acestea necesită o abordare şi mai coerentă şi strategică din partea Alianţei. De asemenea, suntem grav îngrijoraţi de încălcarea gravă de către Rusia a Tratatului INF", se precizează în document.

Ei reiterează sprijinul acordat abordării NATO faţă de Rusia, pe baza unei puternice descurajări şi apărări puternice, precum şi a deschiderii dialogului. Aceştia asigură sprijinul pentru politica uşilor deschise a NATO, angajamentul pentru securitatea şi stabilitatea Balcanilor de Vest, reiterează sprijinul pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova.

"Suntem hotărâţi să consolidăm parteneriatul strategic şi cooperarea NATO-UE", se mai arată în declaraţie.

În final, cei nouă preşedinţi arată că aşteaptă întâlnirea din luna decembrie a liderilor NATO, care va avea loc la Londra.

"Ne va permite să analizăm punerea în aplicare a deciziilor luate în Ţara Galilor, Varşovia şi Bruxelles şi să avansăm adaptarea Alianţei pentru a aborda ameninţările şi provocările cu care ne confruntăm. Suntem în continuare angajaţi să continuăm întâlnirea în formatul Bucureşti 9, ca mijloc de a ne consulta reciproc, de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică", se mai arată în declaraţie.