O parte a filozofiei #wageledgrowth e bazată pe faptul că în România asistăm la un capitalism sălbatic, în care munca este mult prea prost plătită în raport cu capitalul și că e nevoie să ajungem la o pondere comparabilă cu media europeană. Nu mai puțin adevărat este că susținătorii acestei teorii, reputați profesori de economie, printre care Florin Georgescu sau Cristian Socol, vin cu date și cu grafice care le dau dreptate. Graficele sunt corecte, e adevărat. Doar că sunt interpretate subiectiv. Update: Cristian Socol a răspuns pe Facebook articolului HotNews.
Unul din graficele prezentate e și cel de mai jos:
Ponderea în PIB a remunerării salariaților, conform AMECO, era în România 37.6% iar media europeană e de 47.5%. Datele sunt valabile pentru 2018. Din imagine se vede că avem o diferență de circa 10 puncte procentuale între noi și UE, ceea ce e foarte mult. După noi se mai află doar Grecia și Irlanda. Bine, în cazul Irlandei treaba e diferită, întrucât acolo e paradis fiscal cu cote de impunere foarte scăzute iar statisticile pot fi distorsionate.
Dar, să revenim. Concluzia rezultată din graficul de mai sus pare să indice că e nevoie urgentă în România de masive creșteri salariale pentru a reduce decalajul față de media europeană. Numai că această concluzie ar fi total greșită. Și iată de ce.
În engleză, termenul utilizat e ”compensation of employees”. În traducere, remunerarea salariaților. Dar problema noastră majoră este că forța de muncă activă din România îi include și pe salariați și forța de muncă ne-salarizată. Iar ponderea salariaților în total forță de muncă din economie e la noi de 70%. Pe românește, noi avem circa 8 milioane de persoane ocupate, din care puțin peste 6 milioane de salariați. Pentru comparație, media europeană e undeva de 80%. Cum spuneam, pe langă salariați, în România există și munca nesalarială, care e altfel remunerată.
Pentru a furniza date mai fidele, Comisia Europeană face o ajustare, măsurând venitul mixt, care include și venitul salarial și pe cel nesalarial. În venitul mixt intră venitul pe cont propriu, PFA, PFI, liber profesioniști, drepturi de autor ș.a. Ajustările pe care le face Comisia europeană presupun că self-employmentul ar fi și el plătit tot la media pe economie. Iar dacă lucrurile stau așa, România nu ar mai fi la coada clasamentului, ci undeva la 49.4% ( la o medie europeană ar fi 55.4%).
Vrem să ajungem la ponderi ale salariilor ca în UE, dar nu părem interesați de faptul că ei au 40% venituri fiscale în PIB, iar noi 25%. Că la ei disciplina fiscală nu e o glumă proastă, iar statul de drept o glumă bună.
Iar dacă luăm acest venit mix, lucrurile arată cu totul altfel, mai exact ca în graficul de mai jos:
Practic, politicile fiscale au impus în țara noastră o taxare ridicată a muncii salariale, ceea ce i-a făcut pe mulți să se orienteze către crearea unor vehicule care maschează salariul. Fie să ia dividende din propria firmă și să și le dea la negru, fie să își facă alte ”optimizări” fiscale. diferite vehicule care să mascheze salariul.
Revenind la bani și la salarii, riscul cel mare e că suntem la o factura socială pe standarde cash care trece de nivelul de dinaintea crizei. În 2019 ajungem la 10.5% din PIB, mai mult decât înainte de criză.
Ca ultimă remarcă, în Vest factura salarială nu trece de 9% in timp ce noi ne îndreptăm spre 11%, în condițiile unor venituri mai mici în PIB șamd. Doamne-ajută!
UPDATE Ce scrie Cristian Socol pe Facebook: ”Apare acum pe hotnews.ro o analiza in care vi se arata un grafic cu date din 2018 - primul grafic atasat. Citez "Ponderea în PIB a remunerării salariaților, conform AMECO, era în România 37.6% iar media europeană e de 47.5%. Datele sunt valabile pentru 2018. Din imagine se vede că avem o diferență de circa 10 puncte procentuale între noi și UE, ceea ce e foarte mult ". Buun.
Ulterior se spune ca "Pentru a furniza date mai fidele, Comisia Europeană face o ajustare, măsurând venitul mixt, care include și venitul salarial și pe cel nesalarial. În venitul mixt intră venitul pe cont propriu, PFA, PFI, liber profesioniști, drepturi de autor ș.a. Ajustările pe care le face Comisia europeană presupun că self-employmentul ar fi și el plătit tot la media pe economie. Iar dacă lucrurile stau așa, România nu ar mai fi la coada clasamentului, ci undeva la 49.4% ( la o medie europeană ar fi 55.4%)."
Cunoastem teoria, e veche, datele nu s deloc mai fidele in cazul Romaniei si explic.
Presedintele institutiei independente din Ro da niste indicatii dar nu le explica foarte bine. El sustinea teoria asta si i am contracarat o instant in urma cu ceva ani. Acum revine sub o alta forma.
Dar hai sa vedem concret.
1. Primul grafic este din analiza hotnews, unde se spune ca graficul contine date din 2018. Oficial, cifrele pe 2018 nu au aparut, ele exista deocamdata decat ptr cateva tari. Aveti captura de pe Eurostat - capturile 2 si 3 atasate. Deci graficul are date false. E fake.
2. Ajustarea la care se face referire in text nu merge in Romania. Este o estimare gresita - manipularea din analiza vine din faptul ca se considera ca forta de munca nesalarizata - cum spune autorul - ar avea media pe economie ca venit. Eh,nu merge. El pune la venit mixt activitatile independente, profesii liberale ...este corect, cati sunt ei in Ro, sunt 2 milioane si ceva?Nu. Pai asta spun, o fi buna metoda in alte tari, dar sa nu mi spuneti mie ca vestitii milioane de lucratori din agricultura au media pe economie - ca e fake, nu crede nimeni. Noi avem 23,7% din populatie ocupata in agricultura, media UE este de 4,5%. Deci la noi statistica este bulversata de ponderea imensa a self employment in agricultura. Care nu e la venit mediu
3. Adica ce sa mai incolo-incoace, autorul incearca sa va spuna ca traiti mai bine decat in Suedia, Polonia, Slovacia, Malta, Ungaria Cipru si Grecia! Asa e, nu? ”
6
1
