La un an și jumătate de la primele avertismente cu privire la criza pestei porcine africane, HotNews.ro încearcă să sumarizeze subiectul, stând de vorbă cu unul dintre producătorii locali care a depășit criza, dar și făcând un tur al pieței europene a cărnii de porc pentru a vedea cine a pierdut și cine a câștigat în termeni de export. ”Momentul în care am fost direct afectați a fost atunci când Carniprod Tulcea ne-a anunțat că o parte din loturile de materii prime vândute către noi sunt suspecte de pestă porcină africană și că trebuie să le retragem din piață”, povestește într-o discuție cu HotNews.ro dl. Vlad Ciuburciu, director general Vascar. La finalul textului vezi și un tur al pieței cărnii de porc din principalele țări europene.
Când vine vorba de originea materiei prime, toată industria de procesare a cărnii se aprovizionează și din importuri, spune dl. Ciuburciu. ”Statistic vorbind, capacitățile de creștere și abatorizare sunt mult mai mici decât necesarul anual al pieței de carne de porc din România, și, din acest motiv, suplinim diferența prin importuri. Tot timpul am procesat atât carne din România cât și din import, ponderea cărnii din import fiind de peste 50%”, adaugă el.
În Europa, creșteri ale exporturilor de carne de porc le-au înregistrat Belgia și Spania, dar și Marea Britanie, care și-a crescut vânzările în străinătate de cârnat de porc cu 27% în prima jumătate a anului.
Rep: Care au fost primele reacții la apariția pestei porcine? Cum a fost în primele zile în care ați aflat că virusul intrase în România ? Ce măsuri ați luat?
Vlad Ciuburciu: De la apariția primelor focare am convocat managerii de departamente pentru a evalua situația. A fost și o provocare pentru noi să vedem cât de repede reacționăm în astfel de situații. S-au analizat datele și potențialele consecințe care ar putea afecta în timp liniile noastre de business, atât în ceea ce privește parteneriatele cu clienții noștri din țară, cât și din spațiul comunitar. Am analizat cu atenție furnizorii noștri de materie primă și am urmărit permanent evoluția focarelor noi apărute. Am luat hotărârea de a ne aproviziona doar cu materie prima ce poartă marca de sănătate / marca de identificare ovală - de la parteneri de încredere, atât din țară, cât și de pe teritoriul Uniunii Europene.
- Informări și zvonuri au existat de prin 2017, dar se pare că până la urmă pesta porcină africană a intrat pe teritoriul României
Rep: Considerați că autoritățile puteau face mai mult în lupta cu pesta porcină?
Vlad Ciuburciu
Foto: Hotnews
Dacă da, ce anume se putea face și nu s-a făcut?
Vlad Ciuburciu: Nu comentez măsurile luate de autorități, dar, orice suspiciune de pestă porcină africană, sau orice altă boală care are un impact economic semnificativ în economia românească trebuie tratată cu seriozitate astfel încât companiile din industria alimentară din România să fie protejate.
Informări și zvonuri au existat de prin 2017, dar se pare că până la urmă pesta porcină africană a intrat pe teritoriul României.
Rep: Vom asista la o creștere a prețului cărnii de porc în următoarele 3 luni?
Vlad Ciuburciu: Prețul la carnea de porc este într-o ușoară creștere deoarece se aplică regulile de bază ale economiei privind elasticitatea prețului: când cererea este mai mare decât oferta, prețul crește. Abatoarele din Uniunea Europeană acum speculează cererea din ce în ce mai mare venită din partea producătorilor din România și cresc prețul. Producătorii preferă să cumpere carne de porc din Uniunea Europeană, cu ștampilă ovală, ca să aibă siguranța că iau carne din zone fără risc și nu primesc vizita autorităților din România.
Rep: Ce anume s-a schimbat în comportamentul de consum al românilor, din punctul de vedere al producătorului?
Vlad Ciuburciu: Din punctul nostru de vedere, comportamentul nu s-a schimbat. Românii cumpără în continuare carne de porc. Mediatizarea intensă a subiectului i-a făcut pe unii consumatori să reacționeze spunând că își doresc să cumpere carne de porc românească. Însă, există o diferență între ceea ce ne dorim și ceea ce facem sau ne permitem.
Am văzut exemple clare când o carne din import era mai ieftină cu 20-30 bani / kg decât cea românească iar clientul a preferat carnea din import datorită prețului.
- Știu ce înseamnă să fii “expat” în abatoarele din Europa, am văzut cum sunt tratați românii...
Rep: În România se discută de o bună bucată de vreme despre tensiunile din piața muncii și despre dificultatea de a găsi angajați. Resimțiți în vreun fel aceste tensiuni? În ce fel, mai exact?
Vlad Ciuburciu: Cred că lipsa forței de muncă este cel mai sensibil subiect din industria alimentară. În judetul nostru, foarte mulți tineri au plecat în Uniunea Europeană să-și caute un loc de muncă, uneori păcăliți de iluzia că dacă vor lucra precum roboții într-o fabrica din afara țării, vor câștiga mai mulți bani decât dacă ar lucra în Vaslui. Totul este un miraj.
Știu ce înseamnă să fii “expat” în abatoarele din Europa, am văzut cum sunt tratați românii, sunt efectiv niste roboți iar dacă clachează, sunt înlocuiți și trimiși acasă. Dar, revenind, nu se găsesc oameni calificați. Au dispărut școlile profesionale și cu ocazia aceasta dispar și meserii precum mecanic, electrician, tranșator.
Noi cel puțin avem noroc că se întorc tranșatorii din Uniunea Europeană și vin să se reangajeze la noi. Cred că în viitorul apropiat o să fim nevoiți să aducem forța de muncă din alte țări mai slab dezvoltate și o să vorbim engleza în fabrici... stiu deja fabrici care au adus nepalezi, vietnamezi etc și sunt foarte multumiți de productivitatea lor chiar dacă costul per angajat este mai mare. Este evident, orice companie preferă să aibă oameni cu care să lucreze decât să nu funcționeaze.
Rep: Industria alimentară utilizează pe scară largă aditivi alimentari, așa numitele E-uri. Există de asemenea un curent de opinie care afirmă că cel puțin o parte dintre aceste adaosuri sunt deosebit de periculoase pentru sănătate. De ce se pun, totuși, în alimente? Există produse fără E-uri?
Vlad Ciuburciu: Este adevărat că se folosesc E-uri în industria alimentară iar totul se reflectă în calitatea produsului. Orice produs cu mai puține E-uri este mai scump dar să nu ne imaginam că nu sunt producători care pun un preț mai mare iar calitatea produsului nu este direct proporțională cu prețul. Un produs calitativ are puține E-uri și este preparat dintr-o carne de calitate, cu valori nutriționale mari - cum ar fi mușchiulețul, cotletul sau ceafa.
Există un trend în România care forțează producătorii să reducă numărul de E-uri sau chiar să le elimine. Foarte multe produse de pe piață conțin un singur E, și anume nitritul. Nitritul are avantajul că elimină posibilitatea îmbolnăvirii de botulism. În plus, păstrează culoarea cărnii – altfel, prin fierbere, orice carne devine gri.
Producătorii au început să elimine E-urile foarte cunoscute, însă consumatorii trebuie să fie atenți și să citească etichetele pentru că este posibil să se păcălească - să lipsească o parte din E-uri, dar să fie adăugate altele... Noi ne-am asumat un slogan foarte îndrăznet Moldova în bucate invită România la o masă sănătoasă și gustoasă și am lansat platforma de comunicare Alege sănătos, fără E-uri. Toate produsele ce au această etichetă sunt preparate din ingrediente 100% naturale - fără E-uri, aditivi, conservanți sau coloranți. Platforma noastră este foarte simplă și corectă: nu doar renunțăm la câteva E-uri, ci le eliminam complet.
Rep: Care sunt canalele de distribuție pe care le utilizați?
Vlad Ciuburciu: Acoperim toate canalele de distribuție. Avem 18 magazine proprii, atât mixte cât și specializate, pozitionate în zona Moldovei - Vaslui, Iași, Roman, Piatra Neamț, Galați, Bârlad, Huși, Tecuci – ce reprezintă un canal de vânzare important pentru noi. Rețeaua de magazine Vascar ne permite să primim cel mai rapid feedback de la client și este un vector de imagine foarte bun.
Avem distribuție directă prin echipa proprie de agenți de vânzări ce acoperă toată regiunea Moldovei, Bucureștiul și acum am început distribuția în judetul Argeș. Este un canal de vânzare unde încasările se fac mult mai rapid față de comerțul modern iar ponderea distribuției directe în totalul vânzărilor este importanta ca și procent. Totodată, ne permite un control foarte bun al distribuției, lansărilor, implementării de produse, strategiilor de marketing etc.
În ceea ce privește distribuția indirectă, lucrăm cu distribuitori din toată țara și acoperim toate județele. Prin distribuție indirectă vindem doar conserve, și, datorită partenerilor noștri, am ajuns un jucător important în categorie la nivel național.
Modern trade-ul sau colaborarea directă cu hypermarket-urile este un alt canal strategic pentru noi. Retailerii asigură volume importante, distribuție numerică și o vizibilitate mare dacă există un plan și o strategie bine gândită împreună cu ei. Modern Trade-ul are o pondere de peste 50% din totalul volumului pe ambele categorii, la nivelul pieței. Pe segmentul de conserve ponderea Modern Trade-ului este de peste 70%. Colaborăm cu Carrefour, Kaufland, Cora, Auchan, Penny, Mega Image. La fiecare retailer avem listate anumite produse din gama premium Moldova în Bucate, iar cu o foarte mare parte din ei lucram și pe segmentul private label - atât în categoria mezelurilor, cât și a conservelor.
Și, nu în ultimul rand, exportăm, însă ponderea exporturilor este foarte mică în totalul business-ului. Produsele noastre sunt specifice culturii gastronomice locale și astfel exportăm către comunitățile de români din UK, Spania, Italia, Franta, Cipru, Germania, Irlanda.
Rep: Preferă românii produsele din categoria low-cost sau sunt mai orientați către specialități și produse din categoria premium? Care sunt segmentele de produse pe care înregistrați cele mai mari volume de vânzări?
Vlad Ciuburciu: Nivelul de trai din România a crescut și acest lucru se reflectă în obiceiurile de cumpărare. Tot mai mulți clienți preferă să plătească un preț mai mare pentru un produs calitativ și să cumpere cantități mai mici.
Clienții cu venituri peste medie, bine informați, preferă specialitățile premium.
Persoanele cu venituri foarte mici se orientează către produse de prim-preț indiferent de tipul de produs. Acolo contează numai pretul. În orice subcategorie există produse de calitate superioară care însă trebuie să beneficieze de o comunicare bună pentru a se diferenția la raft.
Rep:Cum calificați industria produselor din carne din România: puternic competitivă mediu-competitivă sau slab competitivă? Care sunt principalii Dvs concurenți pe segmentul preparatelor din carne?
Vlad Ciuburciu: Industria produselor din carne este puternic competitivă în România. Sunt foarte mulți jucători în categoria de mezeluri, atât la nivel național, cât și la nivel local / regional. Este o piață foarte fragmentată ținând cont că primii doi jucători au 16 - 18 % market share fiecare. Jucătorii mari au o distribuție puternică, au branduri cu notorietate foarte mare, dar există și jucători regionali care vor să crească și să depășească granițele regiunii așa cum suntem și noi. Am început distribuția în București și avem rezultate bune, dar, avem de purtat o luptă la raft cu aproximativ 30 de jucători. Fiecare încearcă să câștige o parte din volumele generate de piața bucureșteană.
Provocările sunt foarte mari, trebuie să ai răbdare și să urmarești o evoluție sănătoasă. Noi suntem un jucător care a câștigat foarte mult prin calitatea produselor.
La nivel de zonă, oraș, întâlnim foarte mulți jucători ce asigură o distribuție rapidă la nivel local - pe de o parte au puțini clienți și se pot concentra asupra acestora, iar pe de altă parte, există o afinitate a consumatorilor pentru business-urile locale.
Rep: E greu, e ușor pentru un producător să intre pe rafturile marilor retaileri?
Vlad Ciuburciu: Este foarte important formatul retailerului, alături de strategia pe care o avansează în relațiile cu partenerii.
Segmentul de business generat de produsele marcă proprie asigură volume importante și permite un forecast precis. Pe de altă parte, dacă cea mai mare parte a business-ului unui producător se bazează pe produse marcă proprie, acesta devine foarte vulnerabil. Până la urmă, fiecare producător are strategia lui.
În relația cu hypermarket-urile, contează ce tip de client targetezi și ce poziționare alegi.
Revenind la relația cu retailerii, în general, lucrurile functionează dacă prezinți un produs de care ei să fie interesați, care să se potrivească formatului de magazin și să fie căutat de tipul lor de client. Apoi, trebuie să propui un plan foarte bine gândit, încă de la început.
Lucrăm cu majoritatea hypermarketurilor, atât pentru distribuția de produse de brand - Moldova în Bucate sau Vascar - cât și produse marcă proprie: Carrefour, Kaufland, Cora, Auchan, Mega Image, Penny Market, Lidl.
Rep: Ați încercat să exportați produsele brandului Vascar? Dacă da, unde și cu ce rezultate?
Vlad Ciuburciu: Asa cum spuneam mai sus, în momentul de față exportăm, dar ponderea este mică comparativ cu piața internă. Rețetele pe care le folosim la prepararea mezelurilor sunt specifice nouă, românilor. Nu avem un tip de produs pe care să-l recunoască toată Europa. Toți românii știu de prosciutto crudo, de exemplu. Însa, lucrurile nu funcționează și invers. Din acest motiv, mezeluri exportăm strict pentru comunitățile de români. Conservele se pretează și pentru alte comunităti, exportăm șn UK, Franța, Spania, Italia, Grecia, Irlanda, Danemarca, Cypru și în curând Canada și țări din Africa.
Rep: Cum ați trecut prin criza de acum 10 ani? Care au fost cele mai dificile decizii pe care ați fost nevoiți să le luați? Care au fost cele mai neplăcute momente? Si, mai ales, care au fost lecțiile pe care le-ați tras din acele experiențe?
Vlad Ciuburciu: În perioada 2008-2010 cifra de afaceri a crescut cu 66,8% față de 2007.
În 2010 cifra de afaceri a crescut cu 11,2% față de 2009, iar în 2009 cu 9,3% față de 2008.
În perioada 2009-2010 compania a făcut investiții importante în modernizarea capacităților de producție (investiții 2009-2010:4 358 136 euro) și în marketing, decizii care au dus la creșterea cifrei de afaceri în perioada următoare.
Unul din momentele neplăcute de care îmi amintesc foarte bine a fost devalorizarea cursului leu-euro în 2009 (cu 6%), cu impact în creșterea cheltuielilor financiare ale companiei.
Care e situația pe piața europeană a cărnii
- AUSTRIA
Tendința de consum a cărnii neprocesate (în ultimele 3 luni - comparativ cu perioada similară din anul trecut) : Constantă / neschimbată
Tendința de consum a produselor din carne procesată (în ultimele 3 luni - comparativ cu perioada similară din anul trecut): Ușoară scădere
Tendința exporturilor de carne neprelucrată (în ultimele 3 luni - comparativ cu perioada similară din anul trecut): 2018: - 2,3%, exprimat în EUR și - 3,6% exprimat în kg (ianuarie-iunie 2018 față de ianuarie-iunie 2017)
- Belgia
Tendința de consum a cărnii neprocesată (în ultimele 3 luni - comparativ cu perioada similară din anul trecut) : ușoară scădere.
Tendința de consum a produselor din carne prelucrată (în ultimele 3 luni - comparativ cu perioada similară din anul trecut): foarte ușoară scădere
CONSUMUL produselor din carne procesată în Kg / cap de locuitor / pe an (ultima cifră disponibilă): 10,7 kg / capita / an
Tendința exporturilor de carne neprocesată: + 2,3% ianuarie-iunie 2018 față de ianuarie-iunie 2017 . (Carne de porc: + 4,9%, Carne de vită: -0,6%, Pui: + 2,6%)
Destinația principală de export este UE. Înafara UE, Belgia exportă în Ghana, Filipine, China, Africa de Sud, Congo și Hong Kong.
Exportul produselor din carne prelucrată a înregistrat o scădere de -5% în ianuarie-iunie 2018 față de ianuarie-iunie 2017. Principalele destinații de export sunt Țările de Jos, Franța, Germania și Marea Britanie. Ponderea totală a UE - 98%
- Danemarca
Tendința de consum a cărnii neprocesate (în ultimele 3 luni - comparativ cu perioada similară din anul trecut) : stabilă
Tendința de consum a produselor din carne procesată (în ultimele 3 luni - comparativ cu perioada similară din anul trecut): stabilă
Consumul produselor din carne procesată în Kg / cap de locuitor / pe an (ultima cifră disponibilă): 40,6 kg / an cap
Tendința exporturilor de carne neprocesată: +1.5%
Tendința exporturilor de produse din carne procesată : -0,5%
- Franţa
Consumul de carne scade în Franța, cu excepția cărnii de pasăre și a produselor de pasăre prelucrate.
• Carne de porc: -5,6%
• Rață: -3,7%
• Curcan: -4%
• Carne de vită: -3,8%
• Pui: + 1,7%
• Produse procesate din carne de pasăre: + 1,8%
Consumul local de delicatese se află pe un trend descendent (creșterea de la an la an este de -1,1% în volum, până în septembrie 918).
• Frecvența de cumpărare scade: 47,9 cumpărături pe an (-1,1%)
• Reducerea cantității de cumpărare: 29,46 kg (-1,7%)
Consumul de carne de porc pe cap de locuitor în Franța este de 33 kg (70% sunt produse din categoria specialități, adică 23,1 kg / locuitor)
În primele 7 luni din 2018, Franța a exportat 412 000 de tone de carne și produse din carne de porc (+ 6,2% pe an), ceea ce reprezintă 728 milioane euro (-3,9%).
Exporturile franceze înregistrează în special progrese pe piața din UE: + 25% în Italia / + 9% în Spania / + 11% în Țările de Jos.
Franța a exportat 38 000 de tone de specialități în primele 7 luni ale anului (către toate destinațiile), ceea ce reprezintă o scădere de 10%. În valoare, exporturile sunt stabile: 179 milioane euro (+ 0,8%)
PREVIZIUNI :
În Franța, prețul carnii de porc în 2018 (plătit producătorilor) ar trebui să scadă în următoarele 12 luni cu 15% în medie. Acum e în medie de 1,32 euro.
Scăderea consumului de carne este o tendință deja consolidată. De la un consum mediu zilnic de 153 de grame, s-a ajuns la 135 grame/zi în medie. Motivele: evoluția stilului de viață, preocuparea pentru sănătate, sensibilizarea față de problemele de mediu, preocupările legate de bunăstarea animalelor și creșterea prețurilor.
- Germania
Tendința de consum a cărnii neprocesate (în ultimele 3 luni - comparativ cu perioada similară din anul trecut) : ușoară scădere
Tendința de consum a produselor din carne procesată (în ultimele 3 luni - comparativ cu perioada similară din anul trecut): ușoară scădere
Consumul de produse din carne procesată: 29,2 kg / cap de locuitor
Tendința exporturilor de carne neprocesată în primele 7 luni 2018/7 luni 2017:
Carne de porc: -0,7%
Vită: - 7,9%
Tendința exporturilor de produse din carne procesată : Cârnați din carne de porc: -4,0%
- Italia
Tendința de consum a cărnii neprocesate: scădere de 0.9% primele 6 luni 2018/similar 2017
Tendința de consum a produselor din carne procesate: scădere de 0.3% prima jumătate de an.
Consumul produselor din carne prelucrate în Kg / cap de locuitor/pe an: 17,6 kg / cap de locuitor
Tendința exporturilor de carne neprelucrată (Jan-Iun 18/ Ian-Iunie 17): -18,5%
Tendința exporturilor de produse din carne procesată (Jan-Iun 18/ Ian-Iunie 17): + 2,4%
- România
Nu există date disponibile pentru ultimele 3 luni, așa că ne vom referi la primul trimestru din 2018 în comparație cu al patrulea trimestru din 2017
Tendința de consum a cărnii neprocesată rămâne stabil.
Tendința de consum a produselor din carne procesată rămâne stabil.
Consumul produselor din carne procesată (Kg/cap de locuitor/pe an): 14,43 kg / capita / an
Tendința exporturilor de carne neprocesată: În al doilea trimestru al anului 2018 au scăzut cu 6,55% față de primul trimestru al anului 2018, din cauza apariției pestei porcine africane.
Tendința exporturilor de produse din carne procesată: Exporturile de produse din carne preocesată din al doilea trimestru al anului 2018 au crescut cu 5,21% față de primul trimestru al anului 2018.
- Spania
Tendința de consum a cărnii neprocesate de porc: -1,14%
Tendința de consum a produselor din carne de porc procesată: + 1,51%
Tendința exporturilor de carne neprocesată: + 4,5% la carnea de porc
Tendința exporturilor de produse din carne procesată: + 4,3%
0
0
