​​Numărul şomerilor români din luna august 2018 a fost de 386.000, cu peste 60.000 mai puțini decât în urmă cu un an, potrivit datelor publicate luni de către Institutul Național de Statistică. Suntem cu o rată a șomajului la minime istorice, dar asta nu e neapărat o veste bună. Aceste niveluri scăzute ale șomajului se datorează emigrației masive și unei subocupări care ar putea explica parțial nivelul de acum al șomajului.

HotNews.roFoto: Hotnews

Subocuparea este noul șomaj, scriu și economiștii Bloomberg.

Potrivit datelor INS, avem peste 200.000 de persoane subocupate, adică români care ar vrea să lucreze mai mult, dar nu au găsit unde. Ei nu sunt șomeri în sensul pe care îl dă Biroul Internațional al Muncii, dar nici departe nu sunt. ”Subocupații” au reprezentat 2,3% din populaţia activă, 2,4% din populaţia ocupată şi puţin peste un sfert (30,3%) din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Peste jumătate (55,3%) dintre persoanele subocupate aveau studii de nivel scăzut, iar alte 43,4% aveau nivel mediu de educaţie.

Pe lângă această categorie, a subocupaților, mai avem și emigrația, care reduce forța de muncă disponibilă din România și coboară rata șomajului.

Potrivit unui raport proaspăt publicat de Banca Mondială, aproape 3 milioane de români în vârstă de muncă (atenție, ei reprezentând echivalentul a 20,6% din populația în vârstă activă a României!) lucrează în străinătate.

Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, în 2017, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.

Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.

Problema esențială la noi, este că numărul de locuri de muncă generate de economie - mai ales cele bine plătite și cu perspective de carieră - sunt reduse. Potrivit expertului român Cătălin Ghinăraru, numărul absolvenților români având studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicită studii superioare nu crește atât de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic între ceea ce oferă economia reală și ceea ce vin să ofere generațiile care intră pe piață muncii și care au calificări tot mai înalte.