Marea majoritate a sticlelor de vin nu au certificare, iar Comisia Europeană studiază ideea de etichetare detaliată a conţinutului sticlelor, încă din 2018. Între timp, putem doar să ne bazăm pe certificări „organice” sau „biodinamice”, singurele care garantează un minim de „bune practici agricole”. În continuare, o scurtă trecere în revistă a certificărilor din această categorie.

Vinul organic sau biodinamicFoto: Logo oficial UE pentru vinuri certificate BIO

«Agriculture Biologique» (AB) / Eticheta ecologică europeană

Chiar dacă specificaţiile etichetei franceze «AB» sunt mai exigente decât cele pentru «Eticheta ecologică europeană», aceasta din urmă este singura recunoscută astăzi de către Comisia Europeană. Pentru a obţine această certificare, viticultorii trebuie să demonstreze că viţa-de-vie nu a primit niciun tratament chimic de sinteză în ultimii trei ani şi să folosească doar produse naturale pentru lupta împotriva bolilor şi paraziţilor. În cramă, aditivii autorizaţi sunt şi ei restricţionaţi, cu un nivel maxim de sulfiţi de 100 mg/l (faţă de 160 mg/l pentru reglementările generale). Este în prezent cea mai răspândită certificare şi ea înlocuieşte, treptat, sigla «AB» franţuzească.

«Demeter»

Certifică fermele care practică agricultura biodinamică, încă din 1932. Specificaţiile sunt stricte şi impun practici definite ca „agricultură holistică” - un concept care consideră ferma şi natura ca un ecosistem viu, în care animalele, plantele şi oamenii acţionează în sinergie. Pentru a obţine această certificare, sunt impuse concentraţii reduse de cupru în sol, puţini sulfiţi în vinificaţie, absenţa multor aditivi şi utilizarea drojdiilor naturale de fermentare. Vinurile «Demeter» sunt verificate şi certificate anual. Până în prezent, 711 producători au plantaţii viticole certificate (sau în proces de reconversie), adică echivalentul a 11.000 de hectare de viţă-de-vie cultivate biodinamic (sau în proces de reconversie).

«Vin Méthode Nature»

Este una dintre cele mai recente certificări, creată la iniţiativa tânărului „Sindicat pentru Apărarea Vinurilor Naturale”, care avea 262 de membri în 2021 (dintre care 156 de viticultori). Caietul lor de sarcini a definit, în 2019, o formulă de lucru „cu contururi certe, dar vagi”. Cerinţele sunt stricte: struguri organici 100%, certificaţi «AB» sau «Nature & Progrès», doar drojdii indigene, fără aditivi şi, acolo unde este cazul, o cantitate foarte redusă de sulfiţi la îmbuteliere (mai puţin de 30 mg/l).

«Biodyvin»

Este un „sindicat internaţional” de certificare al „viticultorilor biodinamici”, creat în 1995. Aproape 200 de producători sunt certificaţi în mai multe ţări europene, printre care Franţa, Belgia, Germania, Italia, Portugalia, Elveţia şi Spania. Viticultorii care doresc să beneficieze de această certificare trebuie să susţină un interviu în care să-şi expună motivaţiile şi să demonstreze o dorinţă fermă de „conservare a terroirului”. Odată ce producătorul este certificat, el beneficiază de sprijinul şi sfatul unei comunităţi de pasionaţi în viticultură biodinamică, care se întâlnesc de câteva ori pe an.

«Haute Valeur Environnementale» (HVE)

Eticheta «HVE» nu garantează agricultura ecologică ci recunoaşterea practicilor agricole „care măsoară conservarea biodiversităţii, strategia fitosanitară, managementul fertilizării şi irigării”. Spre deosebire de certificările ecologice, viticultorii certificaţi «HVE» pot folosi pesticide într-o măsură „motivată”. Un număr relativ mare de agricultori din Franţa (8.218) beneficiază de eticheta «HVE» (deci nu doar viticultori). Criticată în cercurile militante din cauza practicilor „ambivalente”, această etichetă a fost recent punctul de plecare al unui proces iniţiat de activista anti-pesticide Valérie Murat şi asociaţia ei „Alerte aux Toxiques”.

«Terra Vitis»

La fel ca eticheta «HVE», «Terra Vitis» nu garantează practici agricole ecologice, ci recunoaşterea unor practici care respectă „mediul înconjurător, societatea şi economia”. Aproape 600 de producători sunt certificaţi «Terra Vitis». Din 2019, viticultorii care aderă la acest standard trebuie să demonstreze că, în primul an de reconversie, cel puţin o treime din suprafaţa cultivată nu este tratat cu produse chimice, iar după 3 ani de la reconversie, toată suprafaţa fermei este în această situaţie.

Vinuri «S.A.I.N.S.»

Vinurile «Sans Aucun Intrant Ni Sulfite» („fără aditivi sau sulfiţi”) au cel mai exigent caiet de sarcini. Strugurii trebuie recoltaţi manual, la maturitate deplină şi nu trebuie să aibă urme de substanţe chimice sintetice. Producătorii certificaţi «S.A.I.N.S.» nu utilizează, în niciun moment al ciclului vegetativ sau al vinificării, produse sau tehnologii de laborator care vizează accelerarea stabilităţii sau modificarea mustului şi nu sunt autorizaţi sulfiţii sau aditivii pentru producţia de vin. În prezent, foarte puţini viticultori au aderat la acest standard extrem de strict.

Surse: Comisia Europeană, Le Figaro Vin​