De ce învață Vlad Oros, elevul medaliat cu aur la două Olimpiade Internaționale în 2021: pentru momentele "Evrika" / "Mulți nu au înțeles ce înseamnă un virus sau un vaccin; asta îmi pare un eșec al sistemului de educație" - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,3575joi 20 ian 2022
​INTERVIU

De ce învață Vlad Oros, elevul medaliat cu aur la două Olimpiade Internaționale în 2021: pentru momentele "Evrika" / "Mulți nu au înțeles ce înseamnă un virus sau un vaccin; asta îmi pare un eșec al sistemului de educație"

de Iulia Rosca Miercuri, 1 decembrie 2021, 15:00
- a A+
Imagine
În căutarea unor momente pe care le numește de tip "Evrika", Vlad Oros, elev în clasa a XI la Liceul Teoretic "Grigore Moisil" din Timișoara a câștigat numai în 2021 medalia de Aur la două Olimpiade Internaționale - Fizică și Astronomie și Astrofizică - și ar fi avut șansa și la a treia, dacă olimpiada internațională de Lingvistică nu era în același timp cu cea de fizică. A fost "drama anului" pentru el, după ce, odată cu pandemia care, în 2020, i-a anulat toate olimpiadele, a redescoperit pasiunea de a studia pentru "frumusețea" științei. "Îmi pare rău să spun asta de 1 decembrie, dar sunt sigur că nu voi vrea să studiez în România", a mărturisit el într-un interviu pentru HotNews.ro. Între timp, Vlad cântă la pian și compune piese în GarageBand, iar pe unele le și publică online.



De știut:
  • Elevii români au obținut 9 medalii la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică Columbia 2021, care a avut loc în perioada 14-21 noiembrie. Singura medalie de aur a fost câștigată de Vlad Ștefan Oros. România a participat alături de alte 62 de țări.
  • Concursul s-a desfășurat online, lotul României reunindu-se la Câmpulung Moldovenesc. Elevii au fost monitorizați audio-video și au susținut următoarele probe: Analiză de date (3 ore), Fizica Soarelui (2ore), Proba teoretică (5 ore), Proba pe echipe (30 de ore), Proba de planetarium (45 de minute).
  • Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică (IOAA) a fost precedată de Olimpiada Internațională de Astronomie (IAO), între 6-9 noiembrie, unde Oros a luat premiul al doilea (argintul).
  • În luna iulie, Oros a obținut medalia de aur la Olimpiada Internațională de Fizică. Lotul României a câștigat atunci în total trei medalii de aur și două de argint. Au participat elevi din 76 de țări.
  • Tot în 2021, Vlad a luat medalia de aur și la Olimpiada Europeană de Fizică și la cea Asiatică.
  • Deși nu a putut participa la Olimpiada Internațională de Lingvistică, unde era calificat, în 2021 a luat medalii de aur la Olimpiada Online de Lingvistică și Olimpiada Asia-Pacifică de Lingvistică.

Redăm dialogul purtat cu Vlad Oroș, înaintea zilei de 1 Decembrie:


Cum ai reușit să obții tu medalia de aur la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică?

Sunt mulți factori care m-au dus la aceste rezultate. Nu știu dacă știți, eu sunt la bază olimpic la fizică, încă din clasa a șasea. Și este materia pe care m-am concentrat cel mai mult și care mă pasionează cel mai mult. Mult din ceea ce se cere la olimpiada de astronomie și astrofizică are fizică la bază. Iar la fizică am studiat foarte mult. În plus, pentru olimpiada de astronomie și astrofizică a trebuit să mă pregătesc separat - să învăț cerul, geografia cerului - ce nume are o stea sau o galaxie. A trebuit să învăț anumite concepte care țin de astronomia în sine.

Pentru asta m-am pregătit în special anul trecut - am învățat conceptele esențiale pe o perioadă de 3 luni în vacanța de vară, iar anul acesta am revenit cu o perioadă mai intensă de pregătire de o lună, înainte de Olimpiada Internațională de Astronomie, care este imediat înaintea celei de Astronomie și Astrofizică, în care am lucrat multe dintre problemele care s-au dat în anii anteriori. Iar asta considera că m-a ajutat foarte mult.



Lotul României la Olimpiada de Astronomie și Astrofizică

Ce te atrage totuși la astronomie? Te gândești să studiezi asta pe viitor sau ai vrut doar să vezi dacă poți și asta?

Pot răspunde cu "da" la ambele. Da, am vrut să am ocazia să mă întâlnesc iar cu oamenii cu care m-am întâlnit la diverse competiții de fizică, cu care m-am înțeles extraordinar de bine, și care mi-au făcut toată șederea de la Câmpulung Moldovenesc una dintre cele mai frumoase săptămâni din viața mea.

Pe de altă parte, astronomie și astrofizica, mai ales astrofizica este un domeniu care se dezvoltă foarte mult în ultima perioadă și ar trebui să fie critic pentru tot ce se va întâmpla în viitor. Cine știe, poate vom ajunge să colonizăm o altă planetă. Am putea crede că aceste lucruri sunt far fetched, dar trebuie să ne gândim la ele dacă vrem să evoluăm ca specie. Și în acest sens - și fizica teoretică pune niște întrebări la care se pot da răspunsuri colectând date astronomice. Consider că lucrurile pe care le-am învățat în ultima luna îmi vor fi de folos pe viitor. Poate nu voi merge la NASA când voi termina facultatea, deși și asta este una dintre opțiunile mele.

Care este atracția principală a fizicii pentru tine, care te ține din clasa a șasea?

De-a lungul timpului răspunsul la această întrebare a variat. La început de tot - clasele 5, 6, 7 - încă nu aveam o direcție clară, eram pasionat de tot ce ținea de matematică, științe, logică și participăm la toate concursurile la care puteam. La fizică am avut doar norocul de cea mai bună profesoară - doamna Jeflea Ioana de la Școala Gimnazială nr. 24.

Mai recent însă, mai ales de când a început pandemia, interesul meu s-a schimbat. Am început să apreciez pur și simplu acea senzație pe care o am atunci când descopăr ceva nou. Acel moment de evrika, pe care îl simt de fiecare dată când descopăr ceva ce era până atunci nedescoperit. Pentru astfel de momente fac acum ceea ce fac. Și asta include și matematica, și lingvistica și așa mai departe.

"Îmi pare rău să spun asta de 1 decembrie, dar sunt sigur că nu voi vrea să studiez în România"



Ce vei face tu după ce termini liceul? Ce și unde vrei să studiezi?

În momentul acesta sunt sigur, și îmi pare rău să o spun în apropierea zilei de 1 decembrie, dar sunt sigur că nu voi vrea să studiez în România în viitor. De asta sunt sigur. În rest, am diverse opțiuni pentru studiu. Majoritatea factorilor mă îndreaptă spre SUA, dar există și posibilitatea să studiez în Europa - nu în Marea Britanie cum speram inițial din cauza unor probleme cu bursele de studii, dar există și alte locuri - Elveția, Olanda, Germania, Franța. Încă mă gândesc.

De ce spui că ești sigur că nu vrei să rămâi în România și să pleci să studieze în afară?

Intenționez să studiez în străinătate din trei motive principale.

În primul rând, consider că nivelul de predare este cel mai înalt la facultățile de top din străinătate. Consider că acolo aș avea cea mai mare șansă să învăț cel mai mult și cel mai bine.

De asemenea, la facultățile de top din SUA și Marea Britanie vor veni multe alte persoane similare cu mine - oameni pasionați de științele reale, cu care voi putea să mă înțeleg foarte bine. Având în vedere cât de mult apreciez și olimpiadele la care am ocazia să merg, vă dați seama că această motivație socială este semnificativă.

Nu în ultimul rând, studiul în străinătate mi-ar permite să mă detașez de casă și să încerc viața într-un mediu nou, într-o cultură nouă; asta m-ar ajuta cu siguranță foarte mult în dezvoltarea mea ca om.

În SUA ce universitate te atrage?

Nu m-am informat suficient, dar cea care pare să îmi facă cu ochiul este MIT-ul. Dar s-ar putea să fie altele care să se potrivească mai bine dorințelor mele și care să accepte elevi cu profilul meu psihologic și rezultatele mele. În viitorul apropiat vreau să particip la examenul SAT, pentru admiterea în SUA, dar mai departe de atât nu m-am gândit.

Care este cel mai mare vis al tău?

În momentul acesta, îmi este din păcate greu să răspund la întrebarea asta. Sunt într-o perioadă în care încerc să mă descopăr pe mine însumi și să descopăr care este acest vis. În clasele din gimnaziu, spre exemplu, visul era foarte clar - să obțin medalia de aur la Olimpiada Internațională la Fizică. Însă este un vis la care deja am ajuns. Ceea ce înseamnă că acum sunt într-o perioadă în care trebuie să îmi găsesc scopul în viață, ca să spun așa.

Sunt sigur că direcția în care vreau să merg este una a științei. De asemenea, am remarcat că îmi place în mod accentuat să explic lucrurile colegilor mei sau altor persoane, deci s-ar putea ca direcția pe care o să o iau să fie una de profesor. Însă aș vrea de asemenea, dacă este posibil, să contribui la cercetare, la eventuale descoperiri în lumea fizicii teoretice și chiar experimentale.

Chiar cred că sunt mai multe direcții pe care aș putea să merg și nu sunt decis deocamdată.


Ai menționat mai devreme NASA, te-ai vedea acolo?

În momentul acesta, nu pare prima opțiune, cel puțin privind felul meu de a fi în acest moment în care mă concentrez mai mult pe partea academică decât pe partea de fizică aplicată. Eu sunt un om care preferă partea teoretică din studiul fizicii, mai ales din punct de vedere al acelor momente evrika de care vorbeam. Deci în momentul acesta, o variantă preferabilă pentru mine ar fi să merg pe partea de academia, de cercetare. Însă, din nou, I can't throw anything out yet. E posibil să îmi schimb modul de a vedea lucrurile în momentul în care eventual voi ajunge acolo și voi vedea care sunt posibilitățile mele în carieră. Poate la NASA vor fi lucruri care îmi vor trezi aceleași momente de Evrika.


Pentru că vorbeai despre a fi profesor, te-ai gândit să te întorci în România să fii profesor pentru alți copii, așa cum ai avut și tu profesori probabil foarte buni?

Este o posibilitate să revin și în România, dar cu două condiții, să spun. În primul rând, felul meu de a fi nu cred că ar fi corespunzător predării la liceu sau gimnaziu. Eu am încercat să predau altor copii și am observat că felul meu de predare îi bulversează. Eu explic lucrurile prea rapid, poate prea haotic, este un stil care ar fi mai potrivit pentru studenți. Și destul de sigur că așa va fi și în viitor. Nu am fost niciodată o persoană atrasă de copii, trebuie să recunosc acest lucru, și acesta este un alt factor care ar fi semnificativ.

Pe de altă parte, Facultatea de Fizică din România în general duce lipsă de studenți, iar pentru posturile de profesor nu sunt prea mulți doritori, probabil nu sunt nici foarte bine plătite și nu sunt nici mulți elevi, după cum am spus. Din păcate situația unui profesor de fizică nu cred că este foarte bună în mediul universitar în România. Este posibil să se schimbe acest lucru până peste 5-6 ani, sau zece ani. Însă, din nou, este prea departe ca să pot să spun de pe acum.

Când am aflat că toate olimpiadele sunt anulate, am trecut prin ceva ce nu pot numi decât depresie



Cum a fost pentru tine școala în ultimii doi ani, anii de pandemie? Spuneai că ai descoperit domeniul astronomiei tocmai în perioada de pandemie.

Da, și pot spune că nu este singurul lucru pe care l-am descoperit. A fost o perioadă în care m-am schimbat din punct de vedere psihologic în mai multe moduri. Să vă dau câteva exemple. La începutul pandemiei mai exact, în luna martie, când am avut realizarea că toate olimpiadele naționale care ar fi trebuit să aibă loc în aprilie și care erau momentele pe care le așteptasem tot anul și care erau singurele ocazii în care puteam să mă revăd cu acei oameni cu care mă înțeleg atât de bine am trecut prin ceva ce nu pot numi decât depresie. O lună, o lună și jumătate.

După aceea însă, am redescoperit pasiunea pentru fizică, printr-o schimbare de paradigmă. Înainte, unul dintre motivele principale pentru care studiam la fizică, chimie etc era pentru a mă pregăti pentru concursuri - olimpiade, dar și alte competiții. Pandemia m-a forțat să studiez fizica și celelalte materii, astronomia și astrofizica și lingvistica, pentru ele însele, pentru frumusețea pe care o descopăr în ele, pentru acele momente de "evrika". Și asta m-a ajutat foarte mult să evoluez și să devin un alt fel de persoană. Au fost câteva luni în care studiam fizica și 5-6 ore pe zi. Pur și simplu din proprie inițiativă, doar pentru a ști mai multe. Și m-a ajutat enorm.

Dacă am început pandemie ca un elev olimpic de liceu începător, fără rezultate extraordinare, am terminat-o ca elev olimpic internațional la mai multe materii. Deci consider că pandemia - de fapt nu e bună exprimarea, că nu s-a terminat pandemia. Vreau să spun că am ieșit din acea perioadă de lucru intens de la sfârșitul clasei a noua, începutul clasei a zecea ca un om mai complet, un fizician mult mai bun și un lingvist mult mai bun. Din acest punct de vedere, pandemia deși nu a fost un lucru plăcut pentru mine, a fost esențial în evoluția mea până în locul unde am ajuns acum.

Legat de lingvistică, ce te-a atras pe tine?

Adevărul este că la lingvistică am obținut cele mai bune rezultate ale mele de până acum, în sensul că am avut cele mai bune clasamente în concursurile internaționale. Drama mea din acest an a fost că olimpiada internațională de lingvistică și olimpiada internațională de fizică au avut loc în aceeași perioadă. Eu am fost calificat la ambele, dar am ales să merg pe partea de fizică, așa că îmi este dor de lingvistică în acest moment.

Ce m-a atras pe mine? În clasa a cincea, profesoara mea de limba română m-a întrebat dacă vrea să merg și la olimpiada de lingvistică. Am mers la etapa națională, am ieșit printre primii pe țară, fără să îmi dau seama de fapt ce înseamnă. Eu am descoperit lingvistica pe parcurs, la începutul liceului, când am început să studiez de capul meu. Și această pasiune s-a văzut la rezultatele la competiții. Lingvistica a fost primul subiect unde chiar am obținut rezultate bune la nivel național și asta m-a ajutat să capăt siguranță într-o perioadă în care nu aveam nicio garanție a capabilităților mele intelectuale.



Un alt cadoul al pandemiei - redescoperirea pianului. "Compun piese în GarageBand și le public pe SoundCloud"




Vlad Oros la pian (2017). Foto: Facebook / Interlink Banat


Cum este viața ta în afara acestor concursuri, a școlii? Ai și alte preocupări?

Cu siguranță, nu sunt chiar un robot. Sunt foarte pasionat de muzică. Ascult foarte multă muzică, diverse genuri, cânt la pian. Într-o vreme cântam și la chitară, dar nu am mai cântat de câțiva ani. Și compun muzică și am publicat câteva piese. Per total, un element esențial, nu știu ce aș face fără muzică în perioada aceasta.

De asemenea, sunt pasionat de sport într-o anumită măsură, îmi place tenisul, tenisul de masă, squash și așa mai departe, schiul și drumețiile pe munte. Nu sunt neapărat în cea mai bună formă dar îmi plac.

Îmi mai place să citesc, ceea ce fac ocazional, dar în ultima vreme am fost nevoit să mai scad ritmul pentru că nu prea am mai avut timp.

Și îmi place în sine ideea de a merge la olimpiade și a interacționa cu acei oameni, nu cred că țin minte momente mai fericite din viața mea decât diverse olimpiade la care am participat exact din acest motiv, al interacțiunii.

Revin puțin la muzică. Ai studiat cu profesor, ai fost autodidact? Ai făcut pian de mic?

Părinții mei, observând că am talent la muzică, aveam ureche muzicală, au ales să mă înscrie la pian la o doamnă profesor. Am studiat câteva luni, apoi am renunțat pentru că aveam alte lucruri de făcut. Mai târziu, am intenționat să particip la un concurs de pian, fără a fi în acel moment instruit, și am încercat să învăț singur o anumită piesă. Încă țin minte ce piesă pentru că am cântat-o de nenumărate ori - Wild Rider de Schumann. Am cântat-o într-un concurs, nu extraordinar, pentru că aveam 8 sau 9 ani și încercasem să învăț singur o piesă care nu era de nivelul meu. Dar o doamnă profesor de acolo a văzut că încercasem să învăț și a ales să mă instruiască dumneai.

Pentru câțiva ani am lucrat împreună, am participat la diverse concursuri de pian pe care în mare parte le-am câștigat. Apoi am fost nevoit să renunțat, din cauza programului amândurora. Eu începusem să particip la olimpiade și de atunci am studiat mai degrabă independent, mai puțin, ocazional. Și doar pandemia a fost cea care mi-a revitalizat pasiunea pentru pian. Fusese dat la o parte înainte de începutul pandemiei.

Și ce compui, muzică clasică?

Diferă destul de mult. Nu compun la pian, ci într-un program - GarageBand. Sunt un amator, o fac de plăcere. Îmi place să compun și motivul principal pe care le public este că am foarte multe și poate sunt și alți doritori care vor să asculte. Le public pe platforma SoundCloud, am publicat până acum patru piese și cred că o să mai public.

*Piesele lui Vlad Oros le puteți asculta pe contul lui de SoundCloud .


Pandemia a fost o ocazie să descopăr multe lucruri. Am descoperit astronomia și astrofizica, după cum am spus, am redescoperit pianul, compoziția pe care o mai încercasem prin 2017, apoi făcusem pauză pentru că nu eram destul de mulțumit. Am descoperit chimia organică și începusem să mă pregătesc pentru olimpiadă dar până la urmă am renunțat pentru că nu este chiar tipul meu de materie, nu simțeam acele momente de "Evrika".



Trebuie să rămâi cu noțiuni de bază din știință după școală. Mulți oameni nu au înțeles ce înseamnă un virus sau un vaccin




O întrebare pe care am adresat-o și altor elevi excepționali: dacă ai putea, ce ai schimba tu la sistemul de educație din România? Un lucru.

Partea care mi se pare că are cea mai mare nevoie de reformă ca să zic așa este predarea științelor naturale în școală. Am impresia că materia este foarte aglomerată și că atunci când finalizează școală, elevii rămân poate cu anumite detalii în minte, dar nu reușesc să înțeleagă imaginea de ansamblu. Și asta este foarte dramatic, mai ales în contextul actual al pandemiei de exemplu,când se dovedește că în zilele noastre mulți oameni nu au înțeles cu adevărat ce înseamnă un virus sau ce înseamnă un vaccin. Și acestea îmi par eșecuri ale sistemului de educație. Mie personal.

Mi se pare că ar trebui să se pună accentul pe asemenea elemente mai de bază, lăsând la o parte detalii precum numele unui anumit os, care parcă nu sunt atât de esențiale. Consider că suntem într-o lume care în zilele noastre este condusă de șiință. Nu mai putem lăsa deoparte știința și să spunem "lasă, au de-a face oamenii de știință cu asta și noi ne ducem viața cum se nimerește. Nu. Știința este esențială, este în tot ce este în jurul nostru. Toată lumea ar trebui să rămână cu ceva în acest domeniu din școală, ceva de bază. Și acestea ar trebui să fie accentuate mai mult. Poate și prin schimbarea modului de predare, punerea accentului pe experimente. Asta consider că este esențial. Se pune prea puțin accent pe științe și în plus că programa este prea încărcată.


Mai jos, din palmaresul impresionant al lui Vlad Oros la concursurile internaționale:

1. Olimpiada Internațională Științe pentru Juniori
- 2018: medalie de argint
- 2019: medalie de aur
2. Fizică
• Olimpiada Balcanică de Fizică:
- 2019: medalie de aur, câștigător absolut
- 2020: medalie de aur
• Olimpiada Asiatică de Fizică:
- 2021: medalie de aur
• Olimpiada Europeană de Fizică:
- 2021: medalie de aur, câștigător absolut, cel mai mare punctaj la fiecare dintre probe
(teoretică și experimentală)
• Olimpiada Internațională de Fizică:
- 2021: medalie de aur
• Physics Cup:
- 2021: medalie de aur
3. Lingvistică
• Olimpiada Online de Lingvistică (concurs neoficial):
- 2020: medalie de aur, locul II
- 2021: medalie de aur, locul I
• Olimpiada Asia-Pacifică de Lingvistică:
- 2021: medalie de aur, locul II
4. Astronomie și astrofizică
• Olimpiada Internațională de Astronomie:
- 2021, group β: second prize
• Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică:
- 2021: medalie de aur

Te-ar putea interesa și:


20737 de afisari



De ce sa le desfiintezi?
Gigel cu elefantii [utilizator], Miercuri, 1 decembrie 2021, 15:34
+23/35
Nu mai bine e sa li se gaseasca locul potrivit? Olimpiadele sunt necesare tocmai pentru ca unii elevi participa la ele. Problema poate fi la modul cum fac unii profesori ore, ceea ce e altceva.
Este
Luk [utilizator], Miercuri, 1 decembrie 2021, 15:46
+13/21
Doua precizari:
1) Este un tanar superdotat, nu-i inca un geniu. Geniul e o alta categorie si ramane de vazut daca se incadreaza acolo.
2) Problema cea mai grava a sistemului de nostru de invatamant sunt profesorii, categoric aveti dreptate!
inca 35 de comentarii comenteaza