Ne aflăm în perioada de pregătire a bugetului consolidat pentru anul 2022, iar informațiile care ne vin de la partidele noii coaliții sunt contradictorii, scrie economistul șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea, pe Curs de Guvernare. Pe de o parte, social-democrații ar dori să crească alocațiile și pensiile cu circa 13 miliarde lei (1,1 la sută din PIB), în condițiile în care România s-a angajat să reducă în anul 2022 deficitul bugetar cu aproximativ 1,5 la sută din PIB. De cealaltă parte, liberalii spun că nu se pune problema vreunei creșteri de impozite și taxe (și nici de eliminare a numeroaselor exceptări și facilități).
Astfel că toate speranțele pentru a reuși o consolidare fiscală cu politici expansioniste (!) se leagă de:
- o mai bună colectare a veniturilor (dar crede oare cineva că aceasta se poate îmbunătăți cu 2,6 procente din PIB într-un singur an?);
- o creștere economică susținută (deși există toate semnalele că – fie și în cel mai bun scenariu – aceasta nu va depăși 4 – 4,5 la sută în anul 2022);
- atragerea de fonduri europene (cu toate că ea se va face cu mare întârziere și, în orice caz, este neutră din punct de vedere fiscal, veniturile fiind egale cu cheltuielile).
Iată-ne, așadar, pe planeta Utopia, unde toată lumea câștigă fără să sacrifice nimic. Dar adevărata dramă constă în faptul că această viziune este împărtășită de toate economiile dezvoltate ale lumii. Ca într-un Amurg al Zeilor wagnerian, acestea încearcă să stoarcă ultima picătură de popularitate, înainte de a fi confruntate cu nota de plată pentru actualele politici expansioniste. Notă de plată care va lua forma inflației, a deficitelor bugetare și a datoriilor publice mari, numai bune de lăsat moștenire generațiilor viitoare (alături de sacrificiile presupuse de modificările climatice).
Faptul că relaxarea monetară și fiscală nu mai poate continua ar fi trebuit să devină evident chiar și pentru economiile dezvoltate. Dacă acest lucru nu se întâmplă, este din cauza a șapte motive pe care le vom trece în revistă în cele ce urmează. Pentru o mai bună înțelegere, vom împărți respectivele motive în două grupe: motive pentru a continua relaxarea business-as-usual, pe de o parte, respectiv motive pentru care, deși consolidarea monetar-fiscală ar fi de dorit, ea mai poate fi amânată o perioadă. Vom arăta de asemenea că imitarea mecanică a acestor motivații de către autoritățile din România nu are nici un temei economic.
Citește articolul complet pe Curs de Guvernare.
1
3
