Consiliul UE urmează să își dea joi avizul pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Odată cu avizul Consiliului UE, PNRR-ul României este adoptat și poate fi implementat. Este ultimul pas pentru a începe procedura de acces la prima tranșă de finanțare în valoare de 3,8 miliarde de euro. Valoarea totală a PNRR-ului României este de 29,2 miliarde de euro.
În urmă cu o lună, Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, iar următorul pas, conform regulamentului, a fost ca reprezentanții Comisiei să transmită planul aprobat către Parlamentul European și către Consiliul UE, pentru analiză, și să primească decizia Consiliului UE.
Europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru, membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, a explicat că, odată cu avizul Consiliului UE, PNRR-ul României este adoptat și gata de implementare.
- "Îndrăznesc să sper că se va găsi înțelepciune la nivel de guvern și chiar de Parlament pentru ca reformele din PNRR să se concretizeze și să nu mai apară interpretări politice. Neîndeplinirea reformelor poate bloca partea de investiții", spune europarlamentarul.
Când ar putea accesa România prima tranșă de bani prin PNRR
Conform europarlamentarului Dragoș Pîslaru, forma finală a PNRR-ului României pleacă de la ideea că va fi accesată toată alocarea de 29,2 miliarde de euro, decizia României fiind să angajeze și împrumuturile.
În textul regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență a fost negociată o prefinanțare de 13% din întreaga valoare alocată fiecărui stat membru. Astfel, România ar putea să acceseze în noiembrie primii bani - 3,8 miliarde de euro.
Ce conține PNRR-ul României
România ar urma să primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi.
PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni:
- tranziția verde;
- transformarea digitală;
- creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;
- coeziunea socială și teritorială;
- sănătate, reziliență economică, socială și instituțională;
- politici pentru noua generație.
Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune „2 reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro” - totul cu termenul limită 2026.
Pe rutier, ținta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare. Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova - A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.
Mai multe state au deja aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar unele dintre acestea au primit primele tranşe de bani pentru proiectele de investiţii. Este vorba despre Grecia, Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg sau Portugalia.
