Nutriție și sănătate: Mituri alimentare demolate liber la lactate, sare și friptură! - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,2646sâmbătă 16 oct 2021

Nutriție și sănătate: Mituri alimentare demolate liber la lactate, sare și friptură!

de A.Th.C. Joi, 14 octombrie 2021, 21:55
- a A+
Imagine
Cotidianul The Guardian este cât se poate de respectabil, dar nu ezită să demoleze mituri, relatând despre studii științifice care contrazic dcenii de "înțelepciune" alimentară standard, adânc întipărită în mințile noastre.


În ultimii 70 de ani, instituțiile de sănătate publică din țările anglofone au emis o serie de reguli dietare cu un numitor comun în pericolul pentru sănătate pe care îl reprezintă ingrediente naturale consumate de milenii de către oameni – carnea, lactatele, ouăle și altele - și anumite componente ale acestor alimente, în special grăsimile saturate.

Consecințele acestor recomandări alimentare sunt în jurul nostru: 60% dintre britanici sunt supraponderali sau obezi, iar sănătatea metabolică a nației n-a fost niciodată mai proastă.

Lipsa de încredere promovată de guverne în alimentele în forma lor naturală ne-a încurajat să cumpărăm produse modificate fizic și chimic, ca brânza cu mai puțină sare și laptele degresat, presupuse ca a ne face mai sănătoși. Nicio mirare că 50% din mâncarea consumată acum în UK este ultraprocesată.

Este mama natură o psihopată? De ce ar furniza ea alimente care ar scurta durata de viață a rasei umane? Iar timpul o demonstrează. Paradigma nutrițională postbelică falimentară este acum demolată pe rând de șase cercetări de înaltă calitate, care aduc dovezi pentru cât de sănătoase sunt ingredientele și obiceiurile alimentare tradiționale .

Lactatele: Dă-mi brînza... grăsimile lactate pot diminua riscul de boli cardiovasculare


"NHS Eatwell Guide", cunoscut și ca "Ghidul pentru a mânca prost", încă ne spune să alegem produse sărace în grăsime, ca laptele 1%, brânza sau iaurtul cu puțină grăsime. Aceasta se bazează pe credința postbelică nepotrivită că grăsimea saturată ar fi rea pentru sănătate.

Cât de jenant trebuie să fie pentru profeții dietelor guvernamentale că un studiu de amploare pe 4.150 de suedezi pe durata a 16 ani a raportat săptămânile trecute că o dietă bogată în grăsimi lactate poate reduce, nu spori riscul de boli cardiovasculare.

Studiul suedez se face ecoul descoperirilor unei meta-analize din 2018 a 29 de studii anterioare, care au constatat și ele că produsele lactate ne protejează de boli de inimă și accidente vasculare.

Alte cercetări au evidențiat că un consum zilnic de grăsimi lactate apără de diabetul tip 2.

Cinci pe zi: Un slogan pentru fructe și vegetale, dar nu unul pentru a trăi după el


Acest slogan atrăgător, acum un fundament al recomandărilor alimentare de la guvern, a apărut la o reuniune din 1991 a companiilor de fructe și vegetale din California. Logo-ul de "cinci pe zi" apare acum pe multe alimente ultraprocesate, de la fasolea la cuptor până la mâncărurile gata preparate, conferindu-le o dubioasă aură de sănătate.

Dar în afară de scopurile de marketing, oricare altă justificare a acestui slogan este subțire. Un studiu mare din 2010 pe 500.000 de oameni din 23 de orașe europene pe durata a opt ani nu a putut stabili o asociere evidentă, cu atât mai puțin o cauzalitate, pentru această recomandare.

Chiar dacă fructele și vegetalele aduc micronutrienți valoroși în farfurie, ele nu se compară în termeni de densitate nutrițională cu alimente ca lactatele, carnea, peștele și ouăle.

Fructele conțin mult zahăr. O banană mică are echivalentul a 5,7 lingurițe de zahăr, în timp ce ouăle nu conțin deloc.

Ne-a convins mantra "cinci pe zi" să mâncăm mai multe verdețuri sănătoase? Două dintre legumele la modă ale momentului sunt cartofii dulci și dovleacul plăcintar, ambele având zahăr cât fructele dulci.

Poate că ar trebui să conștientizăm posibilitatea că dogma "cinci pe zi" ne-a împins de fapt să mâncăm mai mult zahăr.

Sarea: N-o eliminați complet – o cantitate moderată vă face bine


Ni s-a spus să reducem consumul de sare (sodiu), chiar până la a nu săra apa când fierbem paste. Dar cercetări publicate recent au ajuns la concluzia că un consum extrem de scăzut de sare, recomandat curent, este asociat cu risc crescut de boli de inimă, în timp ce unul moderat este ideal pentru cei mai mulți oameni.

Cercetătorii spun că cele mai multe țări din lume, în afară de China și alte câteva, au deja consumuri medii de sare în zona celui mai mic risc. "Există puține dovezi că scăderea consumului de sodiu [sub acest nivel mediu] ar reduce accidentele și decesele cardiovasculare."

Carnea: Eliminați produsele procesate cum sunt crenvurștii, dar o friptură nu vă va omorî


Deși carnea a fost de mii de ani o componentă centrală a dietelor ancestrale, unele autorități din nutriție, unele cu legături strânse cu activiștii pentru drepturile animalelor sau alte forme de vegetarianism ideologic, promovează păreri că ar fi o hrană nesănătoasă.

Acuzațiile împotriva cărnii sunt dovezi alese preferențial din studii observaționale de slabă calitate și lipsite de încredere, care au eșuat în a face distincția între forma neprocesată a cărnii și cea ultraprocesată, modificată chimic și cu multe ingrediente, cum sunt crenvurștii.

Asocierea nu înseamnă cauzalitate. Factorii de confuzie există; cineva care mănâncă slăninuță prăjită în fiecare zi poate fi și un mare consumator de zahăr, de multă pâine abundentă în aditivi, poate fi și sub mult stres sau fumător – iar lista poate continua.

Afirmația din 2015 a Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului despre carnea roșie "probabil cancerigenă" nu a fost niciodată demonstrată.
De fapt, o evaluare ulterioară de risc a ajuns la concluzia că nu este cazul. Datele epidemiologice nu au putut demonstra o legătură cauzală între carnea roșie și boală.

Alimente cu amidon: Recomandările oficiale pentru o dietă bazată pe carbohidrați sunt contrazise de știință


"Adoptați o dietă cu carbohidrați bogați în amidon" – o altă perlă a recomandărilor guvernamentale pentru "alimentație sănătoasă" care este contrazisă vehement de știință și se cere regândită.

În februarie a fost publicat studiul Purdue care a urmărit 148.858 de participanți din 21 de țări timp de nouă ani. Concluzia: "Consumul bogat în cereale rafinate a fost asociat cu un risc mai mare de mortalitate și cu apariția semnificativă de boli cardiovasculare."

Cercetătorii au aflat că aceia din categoria superioară de consum de cereale rafinate (cel puțin 350 g pe zi) au avut un risc mai mare cu 27% de deces și cu 33% de incidente cardiovasculare serioase în comparație cu cei cu consumul în categoria cea mai redusă. "Un consum global mai redus de cereale rafinate trebuie avut în vedere", s-a concluzionat. Dar guvernul ne recomandă cu încăpățânare opusul.

Ouăle: Ani de sfaturi contradictorii au fost nedrepți cu ouăle – mâncați câte vă place


Vă amintiți când sfaturile publice ne spuneau să nu mâncăm decât două ouă pe săptămână? Acea perlă de gândire pleca de la ideea greșită că alimentele bogate în colesterol ne fac rău.

Când a devenit evident că aportul alimentar de colesterol nu are nicio legătură cu profilul de colesterol din sânge, sfaturile guvernului s-au schimbat tardiv. Acuum ne spun: "Nu există o limită recomandată despre câte ouă trebuie să mănânce oamenii." Din nefericire, decenii de dezinformare venită "de sus" sunt greu de recuperat. Mulți oameni sunt încă nesiguri dacă ouăle sunt sănătoase sau nu, în ciuda faptului că ele sunt unul din alimentele cele mai bogate în nutrienți pe care le pot mânca.



8702 afisari



adica
Mistrelutz [utilizator], Joi, 14 octombrie 2021, 22:03
+7/7
ce stia bunic'tu de cand te tarai in patru labe prin nisip
si grătarul?
il_gattopardo [utilizator], Joi, 14 octombrie 2021, 23:04
+6/8
cand il reabiliteaza?
acum este toxic. dioxine, otravuri aromatice,
sute, poate milioane de ani a fost singura metoda de preparare termica a hranei solide.
inca 5 comentarii comenteaza