Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4% Groparii botoşăneni nu mai fac faţă valului de înhumări Cum au ratat Patriarhul Daniel și Preafericitul Iohannis să discute ca oamenii, ca să moară mai puțini români Droguri, asasinate la comandă și trădări pentru Kim Jong-un. Un înalt spion nord-coreean își spune viața presei occidentale Balet cu Cioloș și lebăda neagră sau cum să nu-și piardă Iohannis ultimul rest de credibilitate Ministerul bogăției naționale (I): Statul român ignoră o donație esențială de teste de tuberculoză, dar plătește pentru același produs de 10 ori mai mult decât valorează pe piață Conștiință sau portofel? Planul UE care ar putea transforma ce cumpărăm România plânge după bani, dar Vama Veche este paradisul „la negru“. Turismul din Vama Veche – 2 Mai generează oficial doar 12 mil. lei într-un an, cât un chioşc din Capitală Dan Suciu, Banca Naţională: BNR nu doarme Cum se fură din banii copiilor fără părinți.

Business reportFoto: Colaj foto

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna septembrie 2021, până la pragul de 4%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din ultimele 12 luni, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%. De data aceasta, însă, evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este în acord cu trendul general față de țările UE. Acestea s-au majorat, totodată, în țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru: în Cehia (de la 1,74% la 1,90%), Ungaria (de la 2,84% la 3,09%) și Polonia (de la 1,60% la 1,87%), scrie cursdeguvernare.ro.

Groparii botoşăneni nu mai fac faţă valului de înhumări. Valul patru al pandemiei de coronavirus, contestat de cei care încă mai cred în conspiraţii mondiale, a îndoliat sute de familii din judeţ. Numărul deceselor din ultimele zile a impus o activitate ca pe front nu numai în spitale, ci şi în cimitirele botoşănene. De la începutul acestei luni, groparii din municipiu au avut un ritm infernal de lucru. Ieri, 12 octombrie, conducerea Serviciului Public de Administrare Pieţe, Obor şi Cimitire (SPAPOC) a decis să închirieze un excavator care să sape gropi pentru că, efectiv, groparii nu au mai făcut faţă valului de înhumări, scrie Monitorul de Botoșani.

Cum au ratat Patriarhul Daniel și Preafericitul Iohannis să discute ca oamenii, ca să moară mai puțini români. Reacțiile BOR la o investigație jurnalistică a Recorder retrezesc o temă de mare interes: ce carte a jucat cu adevărat Biserica Ortodoxă Română în pandemia care ne înfățișează ce suntem, ce vrem, ce vom deveni? Vasile Bănescu a spus despre investigația Recorder: „Istoricul raportării Recorder la Biserică indică un decerebrat anticlericalism, o patologică fobie la BOR”. Folosind aceleași cuvinte precum purtătorul de cuvânt al Patriarhiei putem nota că „istoricul raportării Bisericii la poporul român aflat în criză sanitară indică un decerebrat mandat antiștiință, o patologică fobie la cunoaștere”. E adevărat că, oficial, au încercat. Prin câteva comunicate formulate parcă în semiclandestinitate, ca să nu se supere electoratul preoțesc, BOR a încurajat vaccinarea. În realitate însă, a fost prăpăd. În Bucovina, popii au trecut din gospodărie în gospodărie și au timorat oamenii ca să nu se vaccineze. „Dacă așa a zis preotul”, ridicau din umeri primarul și medicul de familie. În sudul țării, la fel. La București, da, Vasile Bănescu s-a exprimat cât a putut. El a intervenit, în general nuanțat și constructiv în conversația națională, până și-a atras, spun oameni din interior, mânia toiagelor care se aud în nopțile cu lună pe scările din dealul Patriarhiei, scrie Cătălin Tolontan în Libertatea.

Droguri, asasinate la comandă și trădări pentru Kim Jong-un. Un înalt spion nord-coreean își spune viața presei occidentale. Un înalt oficial care a făcut parte din agențiile de spionaj din Coreea de Nord descrie regimul, pentru BBC, drept unul lacom și dornic de a face bani prin orice mijloace, inclusiv prin vânzarea ilegală de droguri sau de arme. A fost nevoie de săptămâni întregi pentru un interviu cu el, povestesc reporterii BBC, și încă este îngrijorat. Poartă ochelari fumurii în fața camerei de filmat și doar doi dintre membrii echipei cred că îi cunosc numele real. „Kim Kuk-song” a petrecut 30 de ani în agențiile de spionaj din Coreea de Nord, avansând în ierarhie. Serviciile secrete, spune el, erau „ochii, urechile și creierul liderului suprem”. El pretinde că le-a păstrat secretele, a trimis asasini să îi omoare pe criticii regimului și chiar a construit un laborator de droguri ilegale pentru a ajuta la strângerea de fonduri „revoluționare”, scrie Libertatea.

Balet cu Cioloș și lebăda neagră sau cum să nu-și piardă Iohannis ultimul rest de credibilitate. Președintele își joacă ultimul rest de credibilitate. Vătămat grav de risipa sa de decizii eronate ce-au iscat criza, Iohannis ar trebui să știe că Cioloș e una din ultimele două săgeți din tolba creditului său politic. În timp ce surpriza iscată de "lebăda neagră" a președintelui Iohannis, cum ar putea fi calificată uimitoarea desemnare, ca premier, a lui Dacian Cioloș, face loc scepticismului, baletul politic lansat astfel e tot mai greu de urmărit și înțeles pentru românii care se confruntă dureros cu criza. Conform eseistului Nassim Taleb, "lebăda neagră" e un eveniment izolat, ivit de dincolo de orizontul așteptărilor uzuale, cu un impact uriaș, căruia i se atribuie, post-factum, o falsă predictibilitate. La fel de uimitoare a părut desemnarea ca premier, în plină criză politică și guvernamentală, cu un număr record de morți în pandemie și cu terifianta experiență a exploziei prețurilor energetice în prag de iarnă, a liderului unui partid situat pe locul trei în parlament și masiv vituperat, în prealabil, pentru părăsirea coaliției, de către președinte, premier și oamenii lor din PNL, scrie DW.

Ministerul bogăției naționale (I): Statul român ignoră o donație esențială de teste de tuberculoză, dar plătește pentru același produs de 10 ori mai mult decât valorează pe piață. 12.000 de teste rapide pentru diagnosticarea tuberculozei, donate României de către Fondul Global, se află în acest moment la Seul, în Coreea de Sud și așteaptă ca Ministerul Sănătății din România să le ridice. În același timp, România cumpără exact același tip de test cu prețuri și de 10 ori mai mari decât cel de la producător. Un raport din 2021 al Centrului European pentru Prevenția și Controlul bolilor arată că mai mult de un sfert din cazurile de tuberculoză diagnosticate în UE/EEA în 2019 proveneau din România. Cu alte cuvinte, unul din patru bolnavi de tuberculoză din Zona Economică Europeană e român. Este un fel mai blând de a spune că deținem cei mai mulți pacienți de tuberculoză din Uniunea Europeană, scrie PressOne.

Conștiință sau portofel? Planul UE care ar putea transforma ce cumpărăm. Într-un moment în care vedem o creștere masivă a consumului în întreaga lume, Europa e în pragul unei adevărate revoluții. Comisia Europeană e așteptată să anunțe un pachet de legi cu impact uriaș asupra a tot ceea ce se cumpără și se vinde în UE. Noua legislație ar putea duce la creșteri de prețuri, dar, în cazul nostru, și la mai puțini muncitori români care lucrează în condiții cumplite departe de casă. Concret, companiile europene ar putea fi obligate să facă verificări pe întregul lor lanț de aprovizionare și să vadă dacă sunt abuzuri, după care să ia măsuri pentru a le opri. Ce ar trebui să depisteze corporațiile: dacă sunt încălcate drepturile muncitorilor sau drepturile omului, în general. Câteva exemple: să nu fie muncă forțată, exploatare a minorilor, muncă în condiții abuzive. Pe urmă, companiile trebuie să se asigure că orice producător, contractor, furnizor etc. cu care lucrează afectează cât se poate de puțin mediul înconjurător – exemple: fără deșeuri aruncate iresponsabil, fără păduri tăiate abuziv pentru a avea materia primă de care au nevoie companiile europene și un control mai strâns al impactului proceselor industriale asupra schimbărilor climatice, scrie Panorama.

Fiscul francez va folosi Inteligența Artificială pentru căutarea de piscine nedeclarate. Autoritățile fiscale franceze ar putea începe în curând să utilizeze fotografii aeriene în procedurile de căutare a piscinelor și extinderilor pe care proprietarii caselor le-au ascuns de fisc, transmite DPA. Evaluarea imaginilor din satelit urmează să fie utilizată de birourile de cadastru imobiliar pentru o posibilă ajustare a valorii proprietăților imobiliare vizate, potrivit planurilor fiscului, scrie Agerpres. În acest fel, inspecțiile la fața locului efectuate de inspectorii fiscali vor fi reduse la un nivel minim. Grație utilizării Inteligenței Artificiale la analizarea imaginilor prin satelit precum și la trimiterea automată de scrisori către proprietarii imobilelor, necesarul de forță de muncă umană va fi diminuat. Postul francez de televiziune BFMTV a informat miercuri că evaluarea fotografiilor aeriene va fi testată inițial în nouă departamente. În primul test efectuat numai în departamentul Alpes-Maritimes, în doar câteva săptămâni au fost identificate aproximativ 3.000 de piscine care au fost ascunse de autoritățile fiscale, scrie profit.ro.

România plânge după bani, dar Vama Veche este paradisul „la negru“. Turismul din Vama Veche – 2 Mai generează oficial doar 12 mil. lei într-un an, cât un chioşc din Capitală. S-a încheiat sezonul estival, iar ZF a încercat să facă bilanţul lunilor de vară în destinaţiile „vedetă“ Vama Veche şi 2 Mai, să vadă câţi tu­rişti şi câţi bani reuşesc aceste staţiuni să atragă. Oficial, în acest sezon es­ti­val (mai-august) au ajuns doar 8.900 de tu­rişti în unităţile de cazare din Vama Veche şi 2 Mai, potrivit INS. La o cheltuială medie de 1.000 de lei per turist rezultă încasări de doar 8,9 milioane de lei din cazare pentru aceste destinaţii în cele trei luni de vară. Sau o medie zilnică de 10.000 de lei (2.000 de euro). „Cifrele oficiale din turism nu sunt cifre reale“, a spus pentru ZF Corina Martin, pre­şe­dintele Federaţiei Asociaţiilor de Pro­mo­vare Turistică din România (FAPT). Ea mai precizează că în continuare foarte multe unităţi turistice nu sunt autorizate, nimeni nu îi obligă pe proprietarii de unităţi de cazare să raporteze numărul de turişti. „Nu ştiu, nu avem niciun membru din Vama Veche şi 2 Mai în patronatul nostru“, susţine Ciprian Constantinescu, preşedintele pa­tronatului industriei hoteliere „Marea Nea­gră“ şi al operatorilor din sudul litoralului, scrie ZF.

Dan Suciu, Banca Naţională: BNR nu doarme. Ce poate şi ce nu poate face BNR în privinţa inflaţiei. Inflaţia în creştere din luna septembrie a ridicat o serie de întrebări despre rolul Băncii Naţionale în temperarea acestei evoluţii. Ce a făcut BNR până acum? De unde vine această presiune inflaţionistă? Şi cum este corelată creşterea de dobândă de politică monetară cu creşterea economică? Întrebările sunt simple şi fireşti. Răspunsurile par însă prea mult ignorate. Aşadar, „a dormit“ BNR? 1.Anul 2021 a fost şi este în continuare unul extrem de agitat pentru Banca Naţională. În acest an, protocolul de tratare a inflaţiei a început din primăvară când tratamentul profilactic a presupus renunţarea la achiziţiile de titluri de stat (în condiţiile în care mulţi, chiar în ZF, spuneau că BNR trebuie să dea drumul la mai multă lichiditate pentru credite ieftine în economie). La primele simptome de creştere de preţuri BNR a început un tratament de control strict al lichidităţii care a permis - împreună cu nivelul mai ridicat de dobândă existent în România - ca decizia de creştere a dobânzii de politică monetară să fie amânată până în toamnă, cu toate beneficiile unui asemenea demers, în condiţiile în care alte economii din Europa Centrală şi de Est au început să urce brusc dobânzile, unele peste nivelul dobânzii BNR. Ungurii au crescut la 1,65%, cehii la 1,5% şi polonezii au început şi ei ciclul de majorare. Pentru o analiză corectă a situaţiei, precum şi a impactului pe piaţa valutară, trebuie văzut întotdeauna întregul tablou regional, scrie Dan Suciu în ZF.

Din următorul an școlar, municipiile și orașele vor putea avea autobuze şcolare. Orașele și municipiile din țara noastră vor putea beneficia, din anul școlar 2022 - 2023, de înființarea unor curse școlare, potrivit unei legi publicate chiar azi în Monitorul Oficial. Legea 249/2021, publicată azi în Monitorul Oficial nr. 975, vizează înfiinţarea de curse şcolare în municipiile și orașele din țara noastră. "În municipii și orașe, elevii din învățământul primar care frecventează cursurile unei unități de învățământ de stat, particulare și confesionale autorizate/acreditate pot beneficia de transport specializat de tipul curse școlare, pentru transportul de la/ până la unitatea de învățământ", apare, de fapt, în lege. Prevederile legii urmează să intre în vigoare începând cu prima zi a anului școlar 2022 - 2023. Acoperirea cheltuielilor pentru transportul specializat se asigură din bugetul de stat, prin transfer către primării, potrivit avocatnet.ro.

Cum se fură din banii copiilor fără părinți. Nivelul corupției din România poate fi măsurat și prin faptul că persoane ajunse în funcții în Direcțiile de Protecția Copilului pot „aranja” contracte în folos propriu sau al partidului pe care îl reprezintă. Și o fac. Procurorii din România au documentat în ultimii ani cazuri de furt al banilor din Direcțiile de Protecție a Copilului și de contracte acordate de aceste instituții în defavoarea beneficiarilor legali, copiii, dar în avantajul unor funcționari sau politicieni. Aproape 100 de anchete penale au fost realizate în ultimii zece ani, anchete care au vizat fapte de corupție care au avut legătură cu Protecția Copilului, scrie Europaliberă.org.

Cum stăm cu PIB: top 50 pe state, regiuni şi metropole. România, un pic mai sus ca regiunile Shanxi (China) sau Alberta (Canada), peste metropole ca San Diego şi Madrid. Am găsit recent câteva statistici interesante ce ţin de bogăţia statelor, regiunilor şi respectiv zonelor metropolitane. Datele au fost strânse şi prelucrate de cei de la VisualCapitalist. Am profitat de acestea şi am realizat un Top 50 al ţărilor din punctul de vedere al Produsului Intern Brut, unul pe subdiviziuni teritoriale mari (regiuni) şi unul pe zone metropolitane, ultimele două pentru a vedea cum se polarizează bogăţia lumii. Produsul Intern Brut Nominal la nivel de economie globală era la finele primelor patru luni din 2021 de 93963,8 miliarde USD. Cum se împărţea acesta? 28,15% era în America de Nord, 26,54% în Asia de Est, Europa, 26,95%. SUA deţin 24,16% din PIB global, cu mult peste Uniunea Europeană care are doar 18,24%. De notat că aceasta este peste China, care are 17,73%. Din procentul totalizat de Uniunea Europeană, 15,54% este deţinut de statele grupate în Zona Euro. La nivel de state podiumul e completat de Japonia, foarte departe, cu doar 5,73%. Primul stat european din top e Germania, cu 4,6%, fiind urmată de Marea Britanie, cu 3,33%, scrie FinEco24News.

Impactul majorării puternice a prețurilor producției industriale – România în context regional. România s-a situat pe locul doi în regiune la creșterea prețurilor producției industriale, potrivit datelor publicate de Eurostat. În pofida creșterii spectaculoase a nivelului acestora pe piața internă, cu un avans de +17,3% în august 2021 față de august 2020 și cu indici relativi la referința 2015=100 de 129,3 per total (125,6 fără a lua în calcul energia) figurăm după Ungaria, dar înaintea Bulgariei. De reținut, valorile consemnate la nivel european arată că, spre deosebire de cele trei state menționate, Polonia și Cehia au performat mai bine în ultimele 12 luni față de mediile pe Zona Euro și UE27 iar Cehia a înregistrat o majorare mai mică chiar în raport cu referința constituită de nivelul anului 2015, scrie cursdeguvernare.ro.

Republica Moldova intră în stare de alertă în sectorul energetic. Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis miercuri să declare stare de alertă în sectorul energetic, pentru a evita o eventuală criză, relatează Unimedia. Anunţul a fost făcut de către ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. “Mâine decizia CSE va fi publicată integral, după redactare, pentru a putea vedea fiecare instituţie ce are de făcut. Cetăţenii nu vor fi (afectaţi) de această stare de alertă. Sunt mai multe grupuri de lucru şi un plan de acţiuni, care va fi realizat”, a declarat Spînu. ”Am promis că vom face tot ce ne stă în puteri pentru a proteja cetăţenii de efectele crizei energetice, o situaţie care se manifestă în toată lumea”, a mai spus acesta. ”Situaţia şi preţurile la nivel global cunosc evoluţii fără precedent. Vedeţi şi dumneavoastră ce se întâmplă în alte ţări ale lumii. Peste tot sunt dificultăţi privind livrarea gazelor şi preţul acestora. Republica Moldova este inevitabil afectată de aceste evoluţii”, a explicat oficialul de la Chişinău, promiţând că ”guvernul pregăteşte o serie de ajutoare pentru perioada de dificultate”, scrie Financial Intelligence.

TOP 5 comori arhitecturale ascunse ale Bucureștiului. Șterse din memoria colectivă a orașului, multe dintre clădirile care odinioară reprezentau repere pentru locuitorii Capitalei au ajuns astăzi nu numai să fie uitate, ci sunt și complet abandonate din diverse motive. Adevărate bijuterii arhitectonice, imaginate pe zeci de planșe de arhitecți vizionari și construite de meșteri iscusiți, imobilele, în timpul puțin rămas până la iminenta prăbușire, încă își așteaptă gloria de altădată. Casa Dimitrie Petrescu. Situată pe Calea Griviței 115-117 colț cu strada Berzei, Casa Dimitrie Petrescu are una dintre cele mai sinuoase istorii din acest registru. Imobilul poartă numele lui Dimitrie Petrescu (1853-1929), fost ucenic la Casa Capșa, ajuns ulterior unul dintre cei mai cunoscuți negustori ai Capitalei. Casa, construită pe o suprafață de 2000 mp, cu 30 de camere și 8 băi, a scăpat de demolările din 2013, când buldozerele au făcut loc pentru lărgirea bulevardului Berzei – Buzeşti, scrie Buletin de București.