​INTERVIU Cum se schimbă viața copiilor și a familiei după diagnosticul de diabet. Dr. Raluca Jalba (MedLife): Vestea că vor trebui să facă tratamentul cu insulină toată viața îi sperie foarte tare - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,2484vineri 22 oct 2021
​Articol susținut de MedLife

​INTERVIU Cum se schimbă viața copiilor și a familiei după diagnosticul de diabet. Dr. Raluca Jalba (MedLife): Vestea că vor trebui să facă tratamentul cu insulină toată viața îi sperie foarte tare

de A.T. Miercuri, 13 octombrie 2021, 11:22
- a A+
Imagine
​Apariția pompelor de insulină a simplificat foarte mult viața copiilor cu diabet, deoarece aceștia nu mai sunt nevoiți să își facă injecțiile cu insulină zilnic, practic se scapă de acele înțepături pe care mulți nu le agreează, spune dr. Raluca Jalba , medic specialist pediatrie MedLife Favorit , într-un interviu pentru HotNews.ro, în care explică ce este diabetul zaharat și răspunde la cele mai frecvente întrebări ale părinților și adolescenților despre diabet.


Ce este diabetul zaharat?

Dr. Raluca Jalba: Diabetul zaharat este o afecțiune metabolică complexă, caracterizată printr-o creștere a glicemiei, aceasta fiind rezultatul unui deficit absolut (DZ tip I insulinodependent) sau relativ (DZ tip II non-insulinodependent) al secreției de insulină și al unui defect al acțiunii insulinei la nivelul țesuturilor (DZ tip II).

Glicemia crescută se definește printr-o valoare a glucozei serice peste 126mg/dl (glicemia recoltată dimineața, după o pauză alimentară de cel puțin 8 ore) sau/și peste 200mg/dl (glicemia recoltată în orice moment al zilei).

Cea mai frecventă formă de diabet la copil este DZ tip I care apare din cauza distrugerii celulelor beta din pancreas prin mecanism autoimun. Pe lângă aceasta, genetica și factorii de mediu joacă un rol important în declanșarea diabetului.

Unele infecții virale (ex: enterovirusul a fost identificat în celulele pancreatice care produc insulina) reprezintă un factor declanșator al bolii, iar alimentația cu lapte de vacă în primii ani de viață poate predispune la apariția diabetului zaharat chiar și în perioada de adult tânăr.

Totuși, în ultima perioadă este într-o ușoară creștere și numărul cazurilor de DZ tip II la copil, principalul factor predispozant fiind obezitatea.

Care sunt cele mai frecvente simptome ale diabetului la copii și adolescenți?

Dr. Raluca Jalba: Dintre simptomele diabetului zaharat amintim: poliuria (urinare în cantitate mare), polidipsia (consumul excesiv de lichide), polifagia (cantitate mare de alimente consumate), dar mai specific copiilor este refuzul alimentației, enuresis (pierderi involuntare de urină, în special pe timpul nopții), scădere ponderală, oboseală, susceptibilitate crescută la infecții.

Ce complicații apar, dacă diabetul nu este descoperit și monitorizat din timp?

Dr. Raluca Jalba: Complicațiile diabetului zaharat apar în urma unui control slab al glicemiei. Persistența unei glicemii crescute pe o perioadă lungă de timp duce la afectarea vaselor de sânge (macroangiopatia și microangiopatia diabetică) și a fibrelor nervoase (neuropatia diabetică).

Macroangiopatia diabetică constă în afectarea vaselor mijlocii și mari și poate determina infarct miocardic, accident vascular cerebral sau arteriopatie la nivelul membrelor inferioare în viața de adult.

Microangiopatia diabetică determină afectarea vaselor de sânge mici, în special pe cele de la nivelul retinei și rinichiului, cu instalarea progresivă a tulburărilor de vedere și a bolii cronice renale.

Complicația amenințătoare de viață este cetoacidoza diabetică, aceasta fiind mai frecventă la copii și are ca și simptome următoarele: deshidratare, miros de acetonă al respirației, creșterea frecvenței cardiace, confuzie și reducerea progresivă a stării de conștiență care poate să avanseze către starea de comă.

Care este tratamentul recomandat în cazul copiilor și adolescenților?

Dr. Raluca Jalba: Cea mai frecventă formă de DZ la copil și adolescent este cel de tip I insulinodependent, astfel că insulina este singura opțiune de tratament pentru acești pacienți. Există diferite sisteme pentru administrarea ei: pen-urile cu insulină, pompa cu insulină și sperăm cât mai curând – pancreasul artificial. Tratamentul cu insulină trebuie început cât mai curând posibil din momentul diagnosticului pentru a preveni decompensarea metabolică și instalarea cetoacidozei diabetice.

Dieta are un rol extrem de important în obținerea unui control glicemic optim pentru a putea preveni complicațiile acestei afecțiuni. Ea este în strânsă corelație cu dozele de insulină administrate. Fiind vorba de copii, dieta este un pic mai flexibilă decât în cazul adulților, deoarece aceștia sunt în creștere și au nevoie de toate principiile alimentare pentru o dezvoltare armonioasă.

Activitatea fizică este absolut necesară pentru îndeplinirea scopului propus, și anume un nivel normal sau cât mai aproape de normal al glicemiei.

Cum se schimbă viața copiilor, a adolescenților și a familiei după diagnosticul de diabet?

Dr. Raluca Jalba: Majoritatea pacienților și în special părinții acestora intră într-o stare de negare a diagnosticului atunci când acesta este stabilit . Vestea că vor trebui să facă tratamentul cu insulină toată viața îi sperie foarte tare. În aceste situații, psihologul are un rol foarte important în a convinge pacientul și aparținătorii că diagnosticul este cât se poate de real și refuzul efectuării tratamentului poate pune viața pacientului în pericol.

După o perioadă de timp, aceștia acceptă diagnosticul, încep să se descurce și mai bine în ceea ce privește stabilirea și administrarea dozelor de insulină și a dietei. În cazul copiilor mai mari, aceștia își doresc la un moment dat să încerce ei singuri să își administreze tratamentul sau să își cântărească porțiile de mâncare.

Odată cu dezvoltarea tehnologiei, au apărut diverse sisteme de monitorizare a glicemiei care nu mai presupun înțepăturile multiple zilnice pentru determinarea glicemiei din deget înainte, la 2 ore după masă sau/și noaptea. Aceste dispozitive se montează pacientului și cu ajutorul unor aplicații, datele sunt transmise către telefon și stocate acolo, astfel părintele știe în orice moment nivelul glicemiei copilului, chiar dacă nu este lângă el.

Apariția pompelor de insulină a simplificat foarte mult viața copiilor cu diabet, deoarece aceștia nu mai sunt nevoiți să își facă injecțiile cu insulină zilnic , practic se scapă de acele înțepături pe care mulți nu le agreează. Printr-un cateter montat subcutanat, pompa eliberează constant cantitatea de insulină necesară obținerii unui control glicemic optim. Acei pacienți care folosesc pompa de insulină sunt mult mai complianți la tratament și în consecință au și glicemii mult mai bune decât cei care fac tratamentul insulinic intensiv cu injecții multiple zilnice, ceea ce determină și o rată mai scăzută a complicațiilor.

Care sunt cele mai frecvente întrebări pe care le primiți de la părinți și adolescenți despre diabet și ce le răspundeți?

Dr. Raluca Jalba: Prima întrebare și cea mai frecventă este dacă vor scăpa de injecțiile cu insulină. Cum pompa de insulină a devenit o alternativă la aceste injecții zilnice, din ce în ce mai mulți au început să o folosească, unii făcând eforturi financiare mari pentru a și-o putea permite. Răspunsul la această întrebare este că tratamentul cu insulină în cazul unui copil trebuie făcut toată viața. Poate se vor descoperi și alte modalități de administrare a insulinei, altele decât cea injectabilă.

O altă întrebare frecventă este dacă pot mânca dulciuri. Răspunsul este în mod cert da, vorbim totuși de copii. Pot consuma tort sau prăjituri, în cazul unor aniversări sau diferite alte evenimente în familie sau în comunitate, evident într-o cantitate mică. Acești copii nu pot fi totuși izolați de restul copiilor. Important de menționat este faptul că aceste situații nu trebuie să fie foarte frecvente, părinții trebuie să știe să adapteze dozele de insulină, în sensul creșterii acestora, iar cantitatea de dulce trebuie să fie minimă.

Copilul meu poate face sport? Bineînțeles, este chiar indicat. Trebuie menționat faptul că după orice efort fizic, copilului trebuie să i se dea o gustare și să se urmărească valorile glicemiei. Dacă nu primește acea gustare, copilul riscă să facă hipoglicemie (cea mai severă este cea din timpul nopții atunci când copilul doarme și nu simte simptomele hipoglicemiei), deoarece după efort se refac depozitele de glicogen de la nivelul mușchilor, aceasta având ca și consecință scăderea glicemiei.

Adolescenții întreabă dacă au voie să consume alcool, în cazul în care merg la o petrecere. La fel ca și în cazul consumului de dulciuri, aceștia nu pot fi stigmatizați. Le spunem că de preferat este să nu consume alcool, dar dacă vor neapărat să o facă să își anunțe părinții și să își adapteze dozele de insulină.

Medicul Raluca Jalba oferă consultații în cadrul Hyperclinicii MedLife Favorit .

***

Articol suținut de MedLife , o companie cu tradiție, care de-a lungul timpului a îndrăznit să țintească tot mai sus pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc.

Suntem cu un pas înainte în tot ceea ce înseamnă servicii medicale: complexitatea și calitatea actului medical, tehnologia din dotare și profesionalismul corpului medical.

Misiunea noastră este de a face România bine prin medicină și știință, prin informare și cunoaștere, dar și cu grijă și empatie. Pentru că medicina, așa cum o înțelegem noi, este cunoaşterea vieţii de la ştiinţă la emoţii.


2338 de afisari



Niciun comentariu
comenteaza