Primăria Capitalei a organizat miercuri prima dezbatere publică pe proiectul trenului metropolitan, promis de Nicușor Dan în campania electorală, ce ar urma să circule pe centura feroviară a orașului. Deocamdată se lucrează la studiul de prefezabilitate care va stabili în linii mari pe unde va circula acesta, unde va opri, ce investiții trebuie făcute și sursele de finanțare, fiind împuternicită Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov să se ocupe de proiect. A fost făcută și o fazare, prima etapă, care presupune introducerea trenului pe rețeaua existentă, ar urma să fie gata până în 2026. Costurile aferente, pentru faza I, sunt estimate la circa 600 de milioane de euro, din care 400 de milioane pentru achiziția unor trenuri noi. Banii ar urma să vină din fonduri europene.
”Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă un metrou, practic, care circulă la suprafaţă, cu toate avantajele pe care le are metroul, cu avantajul că avem deja infrastructura CFR existentă. Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti, poţi să îţi laşi maşina la un parc&ride, te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord, sau în Pipera, sau la Gara Obor, sau la Afi Cotroceni. Asta înseamnă, evident, o scurtare a timpilor pentru fiecare dintre noi şi înseamnă implicit o reducere a poluarii aerului. Pe scurt, ăsta este trenul metropolitan, un proiect extrem de ambiţios, dar care, cum am spus, încearcă să rezolve problema de structură şi nu chestiuni punctuale. O să îl invit pe domnul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov”, a declarat Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, la dezbaterea publică organizată de municipalitate.
Primarul spune că proiectul va rezolva o parte din problema traficului din București și va aduce o dezvoltare sănătoasă.
”Bucureştiul şi Ilfovul au nevoie de dezvoltare. Din păcate, dezvoltarea, aşa cum am avut-o până acum, a avut două probleme mari, cel puţin. Una a fost o dezvoltare necontrolată, în care a dictat privatul, cu interesele lui, bineînțeles, legitime de cele mai multe ori, dar necoordonate de o autoritate publică. Şi asta a făcut ca în dezvoltarea asta pe Bucureşti – Ilfov să avem o concentrare pe utilităţile existente şi o sufocare a utilităţilor existente. Şi vedem asta în traficul de zilele astea, din Bucureşti şi Ilfov. Şi, pe de altă parte, tot ce s-a încercat să se facă pe infrastructură au fost eforturi punctuale, care nu au fost coordonate: mai punem un pod aici, mai punem un pod aici. Nu s-a încercat să se rezolve niciodată problema de ansamblu. Tocmai de aceea, proiectul pe care îl prezentăm azi, trenul metropolitan, este un proiect care încearcă să rezolve, şi sunt sigur că va reuşi, o problemă de ansamblu. Şi o să vedeţi săptămânile următoare, când o să prezentăm proiectul rutier, care este complementar acestuia, si care, de asemenea, va rezolva o problemă de ansamblu pentru regiunea Bucureşti – Ilfov”, a explicat primarul Capitalei.
Ştefan Rădulescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, a declarat că pentru realizarea proiectului a fost mandatată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov.
”Astăzi asistăm la startul acestui proiect. Împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, toate primăriile din Ilfov, alături de Consiliul Judeţean Ilfov, am împuternicit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov să realizeze acest proiect, să realizeze documentaţii, studii de fezabilitate şi absolut toate documentele necesare pentru obţinerea unei finanţări europene. Suntem conştienţi că acest proiect se poate finanţa din fonduri europene, ne dorim o regiune Bucureşti – Ilfov la nivel european. (...) Aşa cum a spus şi domnul primar, pentru noi este o prioritate deblocarea traficului din regiunea Bucureşti – Ilfov. Trăim zi de zi această problemă: aglomeraţia, lipsa spaţiilor de parcare, lipsa spaţiilor unde ne putem lăsa bicicletele, ca să putem să venim în Bucureşti într-un mod facil, în siguranţă şi în condiţii europene”, a declarat Ștefan Rădulescu.
Ce s-a făcut până acum? ADITPBI lucrează la studiul de prefezabilitate, a declarat Ştefan Roşanu, persoana tehnică pe acest proiect din partea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov.
„Într-o primă etapă se poate valorifica sustenabil calea ferată de centură a Bucureștiului între Jilava – Măgurele – Domnești – Chiajna – Chitila – Băneasa – Pantelimon ce face parte din cele două coridoare ce vor fi reabilitate. Linia de cale ferată poate fi o bună alternativă pentru transportul urban în zonele periferice. Linia de cale ferată poate descongestiona traficul de călători de tranzit din București. Introducerea unor automotoare electrice cu frânare și accelerare rapide, cu orar cadențat și armonizat cu cel al altor mijloace de transport public va conduce la reducerea semnificativă a impactului asupra mediului din oraș. Calea ferată va facilita circulația locuitorilor noilor cartiere rezidențiale dezvoltate la periferia Capitalei”, a explicat acesta.
Acesta va avea 7 linii radiale, o linie de cale ferată pe relația București Vest – Răzoare – București Progresu, din care funcțională este, în prezent, linia dintre București Vest și Vasile Milea; o linie de cale ferată care asigură legătura cu Snagov din Ramificația Căciulați și Centura Feroviară a Municipiului București.
”Trenul metropolitan București – Ilfov va putea fi folosit începând cu anul 2024 de locuitorii din regiune, alături de autobuze, troleibuze, tramvaie şi metrou. Astfel, în viitor, distanța de la Snagov la Gara de Nord ar putea fi parcursă în circa 30 de minute, față de un interval de timp aproape dublu necesar unui autoturism în condițiile actuale de trafic. Trenul metropolitan este un proiect inițiat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI), care urmărește integrarea acestui mod de transport cu cel de suprafață și cel subteran”, a scris ADITPBI pe pagina de Facebook.
”În zona Bucureştiului avem şapte linii care vin către Bucureşti, plus o linie circulară - celebra centură feroviară a Bucureştiului - plus câteva linii locale, gen linia de la Snagov. Avem şi nişte linii industriale, care la un moment dat pot să facă scopul introducerii unor astfel de servicii, pentru a deservi noile cartiere care apar în zonele de periferie ale oraşului. Iarăşi important - avem o linie de cale ferată în interiorul oraşului, semi-abandonată, în sud-vestul Bucureştiului, unde de asemenea căutăm soluţii pentru revigorarea transportului printr-un sistem modern şi plăcut, dar şi cu respectarea proiectelor locale de înfrumuseţare a cartierelor", a explicat Roșeanu.
”Vorbim de reparare, modernizare a liniilor existente, mai ales în faza I, dar un element foarte important, alături de achiziția de vehicule nepoluante, care să permită serviciile moderne pe care le vizăm, vorbim despre o modernizare a gărilor, în sensul includerii acestor spații în niște proiecte de revitalizare/reconversie urbană și construirea unor mici puncte de interes, în zona fiecărei halte/stații din interiorul Bucureștiului, din interiorul UAT-urilor din jud Ilfov. Vorbim de mici piețe ale gării, care vor fi umane, care vor avea pe de o parte transfer fără obstacole între sistemul de transport public local, sistemul de deplasare pietonală și zona de transport feroviar. Vorbim de mici zone unde oamenii să stea să se recreeze și dincolo de programul trenului. Să existe locuri unde să lase mașina, deci parcări park&ride și pentru biciclete, trotinete, cu integrare în sistemul de informare a Bucureștiului, astfel încât omul să aibă acces la informație. În zona de contact dintre calea ferată și mediul construit vorbim de amenajarea de noi sisteme de traversare a căii ferate- pasaje supraterane sau subterane, astfel încât calea ferată să nu mai constituie o barieră în interiorul orașului sau satului. În aceste gări vizăm să vină doar trenuri cu tracțiune electrică. Din fericire există tehnologiile Din fericire, există tehnologiile - deja încep să se maturizeze - şi pentru liniile care sunt mai dificil de electrificat clasic, fie pe acumulatori, fie pe hidrogen. Se explorează aceste tehnologii şi vom vedea care sunt soluţiile tehnice cele mai bune, astfel încât trenul să devină o plus valoare pentru comunitate”, a spus Roşeanu.
Costurile aferente fazei I sunt estimate la circa 600 de milioane de euro, din care 400 de milioane pentru achiziția unor trenuri noi. Mai exact, ar urma să se achiziționeze 72 de trenuri noi.
Proiectul a fost împărțit în 3 etape.
”În faza 1, vorbim de intervenții la calea ferată existentă. Acolo unde sunt proiecte mai complexe, vom face o analiză sub egida CFR. Faza a II-a o să vorbim de modernizare prin creșterea capacității, acolo unde este cazul dublarea unor linii, vom vorbi de mici extensii ale căii ferate și construcția de stații noi. Faza a treia este legată de extinderea rețelei existente pentru a crește gradul de acoperire, avem zone care nu sunt acoperite și o să facem anlizele de detaliu să vedem unde extindem”, a explicat Roșeanu.
În prima fază se va introduce trenul metropolitan pe rețeaua feroviară existentă prin:
- reînnoirea/modernizarea liniilor existente
- modernizarea stațiilor existente
- construcția unor stații noi
- construcția sistemelor și subsistemelor destinate asigurării tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică
- eliminarea unor limitări tehnice ale rețelei
- achiziția de vehicule feroviare proiectate pentru trafic de scurt parcurs și în cadență ridicată
Prima fază se va realiza în perioada 2021 – 2026, sursa de finanțare dorită fiind fondurile europene nerambursabile din PNRR.
În faza 2 se dorește dezvoltarea serviciilor la nivelul întregii rețele existente prin:
- modernizarea și dublarea unor linii cu stadiu mai avansat de degradare și provocări tehnice ridicate
- modernizarea stațiilor existente
- construcția unor stații noi
- construcția sistemelor și subsistemelor destinate asigurării tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică
- eliminarea unor limitări tehnice ale rețelei
- achiziția de vehicule feroviare proiectate pentru trafic de scurt parcurs și în cadență ridicată
Faza a 2 se va implementa între 2024 – 2030 și ar urma să fie finanțată prin fonduri europene nerambursabile POT 2021-2027 și POR 2021-2027;
Faza 3 vizează extinderea serviciilor pe noi linii construite (linii dedicate sau in trafic mixt) prin:
- construirea de linii noi, special proiectate pentru serviciile de tren de tren urban/metropolitan
- construirea de linii noi, proiectate pentru trafic mixt, pentru creșterea capacității rețelei existente
- construcția unor stații noi
- construcția sistemelor și subsistemelor destinate asigurării tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică
- achiziția de vehicule feroviare proiectate pentru trafic de scurt parcurs și în cadență ridicată
Orizontul de implementare este 2040-2050, iar investițiile ar urma să fie realizate prin fonduri europene nerambursabile post MFF 2021-2027 și alte surse de finanțare.
8
19
