Un studiu neobișnuit, în care mii de pacienți cu boli de inimă s-au înscris singuri și au comunicat starea de sănătate în timp ce luau doze mici sau normale de aspirină, a ajuns la concluzia că ambele doze par la fel de sigure și eficace în prevenirea a noi probleme și atacuri cardiovasculare, informează The Associated Press.
Dar există o reținere: oamenii aveau o preferință atât de vădită pentru dozele mici încât nu este limpede că rezultatele pot stabili că tratamentele sunt cu adevărat echivalente, au spus unii experți independenți. Jumătate din cei cărora li s-a spus să ia doza mai mare au luat-o pe cea mai mică sau chiar au renunțat la aspirină.
„Pacienții au decis practic pentru ei înșiși” ce voiau să ia pentru că și-au cumpărat singuri aspirina, a spus dr. Salim Virani, cardiolog la Baylor College of Medicine din Houston, care n-a avut un rol în studiu. Totuși, rezultatele au arătat că sunt puține motive pentru a lua doza mai mare, de 325 de miligrame, despre care mulți doctori presupuneau că va face mai bine decât „aspirina pentru copii” de 81 mg, a spus el.
Rezultatele au fost publicate luna trecută în New England Journal of Medicine și discutate într-o conferință la American Colege of Cardiology.
Aspirina previne formarea cheagurilor de sânge, dar nu este recomandată oamenilor sănătoși fără probleme de inimă deoarece riscă să provoace sângerări. Dar beneficiile sunt evidente pentru cei care au suferit un infarct, operații pentru bypass sau au artere înfundate care au nevoie de stent.
Dar nu se știe care este cea mai bună doză, iar studiul a urmărit să le compare în lumea reală. Aproape 15.000 de oameni au fost invitați prin poștă, email sau telefon și înrolați pe un site unde au revenit la fiecare trei sau șase luni pentru a da informații la zi. O rețea de centre de sănătate participante a furnizat informații medicale despre participanți pe baza dosarelor electronice și a asigurărilor.
Participanții au fost repartizați în mod aleatoriu să ia doze mici sau normale de aspirină, pe care și-au procurat-o singuri. Aproape toți luau aspirină înainte de studiu și 85% erau deja la doza mică, „așa că a fost o sarcină grea de la început” să faci oamenii să ia doza care li s-a cerut, a spus Virani.
După aproximativ doi ani, 7% din fiecare grup muriseră sau fuseseră spitalizați pentru infarct sau atac cerebral. Și rezultatele privind siguranța erau similare – mai puțin de 1% avuseseră sângerări majore care au necesitat spitalizare și transfuzii.
Aproape 41% din cei cărora li se ceruse să ia doza mare trecuseră la un moment dat la cea mică, iar acest procentaj mare „ar putea să fi ascuns o diferență reală” în siguranță sau eficacitate, a scris dr. Colin Baigent, om de știință la University of Oxford, UK, într-un comentariu în revista medicală.
Unul din autorii principali, dr. Schuyler Jones de la Duke University, spune că studiul oferă totuși recomandări valoroase. Dacă pacienții iau deja doze mici, „a menține aceste doze în loc să schimbe su să renunțe este alegerea sigură”, a spus el. Oamenii care se simt bine cu doze de 325 mg pot opta să continue sau să vorbească cu doctorii dacă au unele îngrijorări. Pentru pacienți noi „în general vom recomanda să înceapă cu doza mică”.
Virani a spus că aspirina rămâne un medicament și chiar dacă se vinde fără rețetă pacienții nu trebuie să ia decizii de unii singuri: „Nu schimba doza sau nu renunța fără să vorbești cu un doctor. Este important, mai ales într-o terapie cu aspirină”.
