Interviu cu „Rechinul” înainte să fie arestat: „Alta era banda organizată! Eu câștigam legal 250.000 de dolari pe lună.” ● Corupție pe două benzi la RAR. Mită pentru ITP, dar și pentru atestatul de inginer ● Mircea Miclea: Povara psihologică de pe umerii elevilor: o pademie și 4 afecțiuni ● Balanţa empatiei dintre angajaţi şi angajatori ● „Cârtița” din Poliția Timiș a liderului interlop Lucian Boncu ● Reformă la Ministerul Dezvoltării: Se taie posturile vacante, inclusiv pentru doi subsecretari de stat ● Tot mai greu pentru tinerii care vor să se angajeze în pandemie ● Pensiile și alocațiile vor crește în fiecare an ● Prețul spot al energiei electrice este cel mai mare din istorie, populația deja va plăti mai mult de la 1 iulie ● Cele mai importante drepturi pe care le ai ca salariat ● Criza locurilor de parcare. În Bucureşti, 27% dintre şoferi caută zilnic un loc pentru a-şi lăsa maşina în centru ● Rătăcirile roșiei bulgărești prin ținutul secuiesc ● Înapoierea economică a României își are rădăcinile în anii ’90 ● Bancile cu cele mai mici dobanzi la un credit de nevoi personale
Interviu cu „Rechinul” înainte să fie arestat: „Alta era banda organizată! Eu câștigam legal 250.000 de dolari pe lună.” Judecătorii români spun altceva. Mărturia din Mexic a lui Florian Tudor, unul dintre românii cei mai căutați de justiție din străinătate, cuplată cu acuzele procurorilor și cu investigațiile de presă, descriu felul în care bandele de interlopi ajung să se infiltreze în societățile neconsolidate democratic. Pe fundalul corupției, oameni din partea autorităților ajung să servească nu interesul public, ci facțiuni ale aceleiași lumi infracționale. Reținut zilele trecute de autoritățile mexicane, la cererea României, Florian Tudor, alias „Rechinul”, a spus într-un interviu acordat Libertății înainte de arestare, pe care îl publicăm astăzi, că este „victima unui complot al autorităților mexicane, care mi-au sustras obiecte și bani în valoare de 3,5 milioane de dolari”. El susține că „adevăratele bande organizate” sunt formate din rivali români violenți, pe care îi numește. Instanțele românești, pe baza dosarelor DIICOT, consideră însă că probele împotriva liderului de crimă organizată sunt suficient de solide, astfel încât el să fie adus în țară, ca să fie judecat, scrie Libertatea.
Corupție pe două benzi la RAR | Mită pentru ITP, dar și pentru atestatul de inginer. „Atențiile” acordate de șoferi unor inspectori de la RAR pentru inspecția tehnică a mașinii au intrat în folclorul popular. O anchetă DNA scoate la iveală că și unii ingineri primesc atestatele tot cu mită. România e țara cu cele mai multe victime în accidente rutiere pe cap de locuitor din UE. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Iași au în lucru un dosar în care principalul suspect este un apropiat al liberalilor ieșeni, pe nume Dragoș Mandache. În vârstă de 33 de ani, tânărul a fost consilier personal al fostului ministru liberal Cristian Adomniței în perioada în care acesta era parlamentar. Din 2017 ocupă funcția de coordonator zonal al Departamentului Inspecții Tehnice Periodice și Supraveghere Parc Național de Vehicule din cadrul Registrului Auto Român (RAR), scrie Europa Liberă.
Mircea Miclea / Povara psihologică de pe umerii elevilor: o pademie și 4 afecțiuni. Copiii par a fi victimele cele mai afectate de pandemia de COVID-19 – sub aspectul impactului major asupra activităților școlare. Școlile au fost închise timp de 32 de săptămâni, activitățile didactice s-au desfășurat (unde s-a putut) online, cu logistică inadecvată și cadre didactice slab pregătite în utilizarea tehnologiilor digitale. Dacă acum e greu să stabilim cu precizie consecințele psihologice ale unui proces aflat încă în desfășurare, acest demers nu trebuie amânat: cu cât diagnoza va fi mai târzie, cu atât mai întârziate și ineficiente vor fi măsurile de remediere. Actualmente, patru probleme întâmpinate de către elevi cred că necesită maximă atenție: Acumularea unor goluri insurmontabile pe fondul cosmetizării realității: în anul pandemiei s-au dat cele mai multe note de 10 din ultimii 15 ani. Marea Britanie a investit anul trecut 1,5 miliarde de lire sterline pentru învățământul „remedial”, Italia – peste 1 miliard de euro și amândouă au recunoscut că încă nu e suficient. În România, s-a anunțat că va începe un proces de remediere a pierderilor de învățare, dar imediat după aceea școlile au fost iar închise, așa că această remediere n-a mai avut loc, scrie Mircea Micle în cursdeguvernare.ro.
Balanţa empatiei dintre angajaţi şi angajatori. Eu ştiu nenumăraţi manageri, angajatori - şi nu doar antreprenori - care se gândesc în permanenţă cum să le fie mai bine angajaţilor, care nu mai dorm de jumătate de an noaptea când nu sunt siguri că pot plăti salariile în lunile următoare, unii care nu-şi iau ei salariul ca să rămână pentru angajaţi, patroni care câştigă mai puţin decât angajaţii lor, când trag linie şi fac socotelile la sfârşitul anului. Patroni care nu pot da un angajat mediocru sau slab afară, pentru că mai are câţiva ani până la pensie, deşi ştiu bine că mediocritatea lui le afectează serios businessul. Sau care inventează posturi de care nu au nevoie, doar ca să nu concedieze pe cineva care e în compania lui de la început. Dar nu cred că am văzut mai mulţi decât o mână angajaţi cărora să le pese cu adevărat de grijile managerilor, de businessul antreprenorului, de angoasele lui. Disproporţia dintre grija empatică a angajatorilor faţă de angajaţi şi cea a angajaţilor faţă de angajatori mi se pare enormă. Însă ipocrizia e mare, după cum ştim cu toţii şi după cum citim peste tot pe Internet despre mârşăviile angajatorilor, stăpânii de sclavi…, scrie George Butunoiu în adevarul.ro.
„Cârtița” din Poliția Timiș a liderului interlop Lucian Boncu, mii de documente din bazele de date ale MAI în telefonul mobil. Cine este interlopul fotografiat cu un pistol în mână. Dragan Ilin, polițistul de încredere al liderului interlop Lucian Boncu, avea în telefonul său mobil mii de documente adunate din bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne. Informațiile secrete ale MAI erau mai apoi transmise lui Boncu și celorlalți membri ai grupării sale de crimă organizată. În urma percheziției efectuate de DIICOT în telefonul mobil al lui Ilin, cel despre care Boncu că este de încredere pentru că a consumat droguri împreună cu el, au fost descoperite 1.604 fotografii cu fișe de evidență cu date de identificare a unor persoane sau mașini, cărți de identitate sau certificate de înmatriculare. De asemenea, în telefonul ”cârtiței” au fost descoperite 13 fotografii cu informări ale celor de la Serviciul de investigații criminale din cadrul Poliției Timiș către alte structuri cu fotografii ale celor vizați de verificări. Printre aceștia Lucian Boncu și alți membri ai grupării de crimă organizată, aceștia fiind informați de către Ilin că sunt în atenția anchetatorilor, scrie pressalert.ro.
Reformă la Ministerul Dezvoltării: Se taie posturile vacante, inclusiv pentru doi subsecretari de stat. Ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, a anunţat reformă instituţională în ministerul pe care îl conduce: Vor fi tăiate zeci de posturi vacante şi cele rămase vor fi transformate în posturi debutante pentru a încuraja angajarea tinerilor în instituţie. Luni a fost publicat, în dezbatere publică, proiectul de act normativ prin care vor fi tăiate 65 de posturi în prezent vacante din minister, iar jumătate din cele 86 rămase vor fi transformate în posturi de debutant, pentru a facilita accesul tinerilor profesionişti în minister, potrivit adevarul.ro.
Tot mai greu pentru tinerii care vor să se angajeze în pandemie. „M-am agățat de jobul ăsta din disperare”. Tinerii până în 30 de ani vorbesc despre căutarea unui job într-o perioadă de competitivitate ridicată pe piața muncii, când angajatorii anunță mai rar posturi noi și aleg să pună candidați cu experiență pe poziții de începător. În 2020, cea mai ridicată rată a șomajului, 17,3%, a fost printre tinerii sub 24 de ani, potrivit INS, urmați de cei cu vârste între 25 și 34 de ani. Ionela Dinu, 23 ani, își caută un loc de muncă din decembrie 2020 și încă n-a găsit. A aplicat la peste 30 de joburi pe platforme online, însă numai zece angajatori au sunat-o. Situația financiară de acasă a obligat-o să-și ia diverse joburi încă din liceu, iar până acum a muncit la un salon de tatuaj, ca ajutor de bucătar și ca barmaniță. Pentru că erau joburi temporare, a renunțat destul de repede la ele. Acum caută în Capitală „orice are un program part-time”, pentru că e și studentă la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, scrie Libertatea.
Pensiile și alocațiile vor crește în fiecare an, anunță Florin Cîțu. Majorarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii va avea loc la începutul anului viitor și la fel se va întâmpla în fiecare an, anunță premierul. Florin Cîțu a făcut acest anunț luni seara, la Digi 24:„Anul viitor va fi următoarea majorare și va fi în fiecare an o majorare a pensiei. Este mai mult decât rata inflației, vom vedea exact formula clară, dar crește mai mult decât cu rata inflației. Dacă nu va fi noua lege până la finalul anului, cred că avem o formulă din legea veche pe care o vom aplica, dar vedem cum va fi cu legea nouă. Reforma pensiilor va avea nevoie de mai multe legi, nu doar de una pentru a putea fi implementată, pentru că lucrurile sunt complicate și ai nevoie de timp ca să mișți lucrurile”, a spus prim-ministrul. În privința alocațiilor copiilor, Florin Cîțu a spus că majorarea se va face, de asemenea, în prima lună a fiecărui an calendaristic, potrivit RFI.
Nici ploaia nu oprește raliul prețurilor la energie electrică. Prețul spot este de 1,6 ori mai mare decât acum un an și cel mai mare din istorie, populația deja va plăti mai mult de la 1 iulie. Contrar unor așteptări, nici luna mai, când a plouat și am avut parte de un aport semnificativ al energiei hidro, nu a calmat prețurile din piața de energie electrică. După primele cinci luni ale acestui an, prețul spot este dublu și jumătate față de cel din 2020 și, oricum, cel mai mare din istorie ca medie a acestui interval. Prețurile de serviciu universal plătite de populație cresc deja de la 1 iulie, iar speranțe de ieftiniri ulterioare nu se întrevăd. Luna mai, care tocmai s-a încheiat și în care am avut precipitații semnificative, nu a adus o ieftinire substanțială a prețurilor la energia electrică în piața spot, așa cum ar fi fost de așteptat. Tradițional, în această lună, ca și în precedenta, pe fondul abundenței apei, care conduce în general la o hidraulicitate crescută, prețurile în piața de energie au o tendință de scădere, scrie economica.net.
Cele mai importante drepturi pe care le ai ca salariat. Cea mai mare parte a activităților remunerate se desfășoară în cadrul relațiilor de muncă aflate sub incidența Codului muncii. Deși se află într-o permanentă modificare, completare și actualizare, relațiile de muncă se bazează în continuare pe principiul bunei credințe. Adesea, angajații reclamă faptul că nu-și cunosc suficient de bine drepturile sau deloc, cu toate că nu ne putem prevala de propria necunoaștere a legii atunci când ajungem în fața unui judecător. Totodată, trebuie să reamintim faptul că angajatorul nu e dator să-l instruiască pe angajat cu privire la drepturile acestuia din urmă, iar cunoașterea măcar a celor mai importante drepturi ale sale la locul de muncă este și va fi întotdeauna în avantajul salariatului. Codul muncii este actul care enumeră principalele drepturi și obligații ale părților, salariat și angajator. În funcție de rezultatul negocierilor individuale și/sau colective, părțile își pot asuma și alte obligații sau pot beneficia de drepturi suplimentare, în condițiile în care acestea nu contravin altor dispoziții legale, scrie avocatnet.ro.
Criza locurilor de parcare. În Bucureşti, 27% dintre şoferi caută zilnic un loc pentru a-şi lăsa maşina în centru. Ei petrec în medie 10-20 minute în căutarea unui loc de staționare. Marile urbe se sufocă sub asediul maşinilor şi nicio autoritate publică nu pare capabilă să găsească soluţii viabile. E adevărat, se pare că nici ideile nu sunt prea multe şi prea smart. Ce putea fi mai simplu decât să creşti prețurile pentru locurile de parcare, aşa cum s-a procedat în cele mai multe municipii din România. Eroare: zonele centrale din marile orașe sunt tot sufocate de autoturisme, iar în timp ce multe parcări încasează de la mai puţin, trotuarele sunt tixite de maşini parcate alandala. A reînceput şi hinghereala cu ridicatul maşinilor: perfect de acord, dacă maşinile încurcă buna desfăşurare a traficului maşinilor şi pietonilor. Cu ce nu sunt de acord e faptul că banii încasaţi merg 90% către buzunarele unora, în loc să rămână la municipalitate şi cu ei să se amenajeze/construiască parcări. Ceea ce nu par a înţelege autorităţile e faptul că înainte să ceri, trebuie să oferi. Şi se pare că şi noţiunea de eficienţă nu le e prea cunoscută!, scrie FinEco24News.
Rătăcirile roșiei bulgărești prin ținutul secuiesc. Până în trista zi când au fost închise, primind și o mare amendă echivalând cu zgomotul produs de o ușă grea izbită de curent, nimeni nu a putut pricepe cum de Băile Homorod rămăseseră deschise peste iarnă, în ciuda escaladării pandemiei Corona. Nimeni pe lume. Profitând de șansa aceasta nesperată, am înhățat din mers niște chiloți de baie de la magazinul chinezesc și, alături de colegul Lucică, ne-am înființat sperioși și mai neîncrezători decât apostolul Toma în înviere, la recepție. Nu ne venea să credem că, dincolo de marea fereastră de sticlă, ca un enorm perete de acvariu, în apa călduță și primitoare, pluteau oameni adevărați. Scena arăta exact ca mai demult, pe vremea când nimeni nu bănuia că un asemenea fapt banal ar putea semăna, într-o bună zi, cu incursiunea riscantă a unor iscoade dincolo de gardul electric al liniilor inamice, în vreme de război. Cu mișcări moi și lascive, de meduze cu mintea-n vacanță, oamenii pluteau senini, cu gânduri ușoare de clăbuci, apă caldă și abur, scrie PressOne.
Înapoierea economică a României își are rădăcinile în anii ’90. Cum au acționat statele est-europene și ce a făcut România. Rata șomajului se plasează în România la 5%, în Polonia e 3%. Dar n-a fost mereu așa. De fapt, pe la noi tot cam atât era, dar la ei se găsea la cote de cinci ori mai mari. La ei, ca şi la americani sau germani, pe momentele de criză, șomajul acționează ca element de ajustare şi repoziționare economică. Oare cum e mai bine, ca la noi sau ca la ei? Haideți să deschidem cartea și să aflăm. Atunci când există presiuni salariale nesusținute de sporuri de productivitate, tensiunile pot refula pe două căi: inflație sau șomaj. Noi am mers pe mâna inflației. Polonia a ales cealaltă cale. Stabilitatea macroeconomică a fost obținută în România pe seama transformării șomajului în povară fiscală, cu precizarea că inflația e tot o formă de taxare, care n-are nevoie de legiferare. Drept urmare, avem salariile mici și sigure preferate de români în sondaje. Polonia s-a debarasat însă de lucrătorii a căror muncă aducea o valoare adăugată scăzută și, pe această bază, le-a mărit salariile celorlalți. Dar nici pe disponibilizați nu i-a lăsat de izbeliște, a încercat să atragă cât mai mulți investitori străini care să le creeze locuri de muncă și atunci, după ce șomajul s-a dus la peste 15%, s-a micșorat la 3%, scrie project-e.ro.
Care sunt bancile cu cele mai mici dobanzi la un credit de nevoi personale? Banca Transilvania ramane si in aceasta luna banca la care gasim cele mai mici dobanzi pentru un credit de nevoi personale dintre cele 23 de oferte de astfel de imprumuturi acordate de un numar de 13 banci, conform topului realizat de Bancherul.ro. Clasamentul a tinut cont doar de dobanzile standard, nu si de cele valabile in anumite conditii, precum incasarea salariului intr-un cont al bancii sau incheierea unei asigurari de viata. Cel mai ieftin credit, acordat de Banca Transilvania (BT), are o dobanda variabila, compusa dintr-o marja fixa, de 5,75%, la care se adauga Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), in valoare de 1,67% in prezent, acesta modificandu-se o data la trei luni, in functie de evolutia dobanzilor din piata interbancara din urma cu doua trimestre, scrie bancherul.ro.
