Ministerul Sănătății a publicat, vineri dimineață, raportul integral privind raportarea deceselor COVID-19 în România. Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, prezentase în urmă cu o zi, într-o conferință de presă, date din raport, însă documentul nu fusese făcut public integral, în ciuda insistențelor presei. Ieri, și premierul Florin Cîțu a cerut publicarea raportului. Documentul arată că în platforma Corona forms au fost raportate în 2020 un total de 16.120 de decese de COVID-19, iar în platforma alerte.ms.ro, 18.988. Până la 31 martie 2021 însă, diferențele de raportare se măresc consistent: 31.132 de decese raportate în alerte.ms.ro și 23.931 în Corona forms. Practic, o diferență de peste 7.000 de decese.

"Pentru aceeași perioadă, în sistemul de supraveghere (Corona forms) s-au înregistrat 16120 de decese (în anul calendaristic 2020), iar în alerte.ms.ro. s-au inregistrat 18.948 de decese", se arată în raport.

"Un export din cele două baze de date a relevat, însă, că pana la data de 31 martie 2021 s-au înregistrat 31.132 de decese în alerte.ms.ro și respectiv 23.931 de decese în Corona forms", arată autorii raportului.

Situația raportărilor până la 31 martie 2021:

"Se constată că diferențele devin tot mai evidente începând cu luna octombrie 2020, ceea ce poate fi asociat modificarilor succesive solicitate în platforma alerte.ms.ro în sensul creșterii complexitatii sau nivelului de detaliu pentru solicitările de raportare. Acest fapt s-a suprapus presiunii generate de agravarea situației epidemiologice", este explicația oferită în raport pentru diferențele de raportare în creștere.

De asemenea, 25.879 de decese cu diagnostic secundar de COVID au fost raportate anul trecut, până la 31 decembrie 2020. Dintre acestea:

Situația raportărilor până la 31 decembrie 2020:

Ministerul Sănătății a început să lucreze la acest raport după ce fostul ministru Vlad Voiculescu a declarat public, după demiterea sa de la conducerea instituției, că are suspiciuni că decesele de COVID-19 sunt subraportate, după ce a văzut cifre în acest sens.

"Remarcăm numărul extrem de redus de decese intra-spitalicești având drept diagnostic principal COVID-19 - 227 decese pentru anul 2020. Aceast[ situație relevă faptul că la nivelul tuturor unităților spitalicești, codificarea diagnosticului la extemare (principal și secundar) pentru raportarea DRG, cel putin pentru extenații decedați, reflectă într-o masură redusă situația reală a decesului de COVID. În opinia noastră, ar fi firesc ca diagnosticul la externare pentru pacientul decedat să fie concordant cu diagnosticul din certificatul constatator al decesului și cu diagnosticul din sistemul de supraveghere în cazul COVID", se arată în raportul elaborat de Ministerul Sănătății.

"O altă observație este aceea că, în totalul deceselor având drept diagnostic secundar COVID - U.07.1 (19.698 decese), s-a constatat o mare variabilitate a diagnosticului principal. Astfel, unele dintre diagnosticele codificate ca principale erau diagnostice acute care, conform OMS, nu pot fi asociate bolii COVID ( ex. IMA, ulcer gastric acut, hernii, fracturi, traumatisme etc). S-a tentat o reducere a viciilor de raportare, prin menținerea în analiză a acelor cauze de deces - diagnostic principal - care pot fi asociate bolii COVID, sau pentru care diagnosticul nu a fost suficient de sugestiv (ex. șoc cardiogen, stop respirator). Menționăm că s-au reținut în analizătoate cauzele din codul J (boli respiratorii), toate tumorile și toate cazurile de diabet zaharat ca diagnostic principal. S-au eliminat in esență cazurile de fracturi, traumatisme, patologii digestive, hernii, IMA", se mai precizează în document.

Analiza Ministerului Sănătății a identificat și un lot de 13 spitale cu abateri mari în luna martie 2021 față de mediile lunare din cele două perioade. S-au solicitat clarificari privind raportarile deceselor atât la spitalele respective, cat și la DSP, se precizează în raport:

Raportul se încheie cu un set de concluzii și recomandări

Concluzii:

Recomandări:

  • 1. Considerarea de către Ministerul Sănătății a utilității menținerii în platforma alerte.ms.ro a cerințelor de raportare privind decesele, având în vedere pe de o parte efortul de raportare din partea spitalelor și pe de altă parte lipsa de utilizare a acestora în deciziile manageriale.
  • 2. În cazul în care se va considera utilă menținerea raportării deceselor în alerte.ms.ro, este necesar de asigurat un set de instrucțiuni/proceduri /metodologii destinate celor care raportează. Aceste instrumente trebuie prelucrate împreună cu cei care raportează, care au nevoie sa fie instruiți.
  • 3. Comisia aduce în atentia Ministerului Sănătății faptul că dubla raportare, pe principii diferite, atrage dupa sine confuzii, implică eforturi adiționale de validare a datelor și consum de resurse. De asemenea, neconcordanțele între cele două serii de date sunt inevitabile.
  • 4. Pe termen mediu este necesar un proces de ameliorare a codificarilor în setul minim de date pentru DRG.
  • 5. În ceea ce privește platforma Corona forms, este evident că o serie de decese nu au fost raportate. În acest sens, este necesar un proces de actualizare a deceselor din Corona forms.
  • 6. Introducerea în Corona forms a unor câmpuri suplimentare în vederea gestionarii mai facile și a generării unor rapoarte care să servească monitorizarii deceselor din alte cauze decât COVID.
  • 7. Aprofundarea sursei oficiale - INS este foarte utilă atât pe termen scurt, cat și pe termen mediu. Pe termen scurt, este recomandabilă o analiză comparativă pe CNP între decesele raportate în Corona forms și decesele din certificatele constatatoare.
  • 8. Pe baza acestei analize se vor formula recomandări pentru asigurarea validității înregistrărilor privind cauzele de deces atât pentru sistemul de supraveghere, cât în special pentru certificatul constatator.
  • 9. Stabilirea numărului final de decese COVID, conform definiției OMS, este fezabilă după încetarea stării de pandemie și parcurgerea activităților menționate la punctele 7 și 8.

Raportul Ministerului Sănătății poate fi consultat integral în documentul atașat.