În baza comunicărilor publice oficiale, totalul lucrătorilor din sănătate vaccinați cu două doze era de 261.435, acesta însemnând 89,2% din totalul lucrătorilor, arată un studiu publicat vineri. Există însă patru indicii solide că datele oficiale sunt greșite în privința ponderii lucrătorilor din sănătate vaccinați: Incoerența comunicărilor oficiale; Datele colectate în cadrul Platformei de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate; Ponderea lucrătorilor nevaccinați din această cercetare. Ea indică existența erorii, fără a-i reflecta în mod adecvat amploarea; Datele obținute din alte studii desfășurate în alte state, acestea tinzând să confirme informațiile din Platformă.

Centru de vaccinare drive thru Foto: Hotnews

Datele tabelul de mai jos demonstrează că suntem în situația unei continue schimbări a cifrelor comunicate oficial, fiind posibile două variante:

- Fie numărul celor vaccinați este corect, dar el se raportează de fiecare dată la un alt număr total de lucrători. Acest aspect a fost de altfel sesizat și public reprezentanților CNCAV , lipsind informațiile oficiale corecte.

- Fie sunt eronate, atât numărul lucrătorilor vaccinați, cât și, evident, ponderea acestora

  • Situația vaccinării lucrătorilor din sănătate în alte state

Cel mai bun criteriu de verificare a corectitudinii datelor îl reprezintă compararea cu alte state din U.E. În acest sens, sunt relevante următoarele informații: „Cumulative uptake of at least one vaccine dose among healthcare workers: median of 70.9% (range: 19.7–100%) (15 countries reporting) Cumulative uptake of full vaccination among healthcare workers: median of 51.3% (range: 15.4–100%) (15 countries reporting)”

După cum se poate constata în privința vaccinării cu ambele doze, distribuția procentelor pentru cele 15 țări care au raportat înregistrează o mediană de cca. 51,3%. Este drept că variația distribuției procentelor (între 15,4% și 100%) creează posibilitatea ca România să fie situată în partea dreaptă a șirului, la limita sa extremă (aproape de 100%). Însă, analiza datelor privind România evidențiază în mod clar erorile de indicare a categoriilor salariale de referință, crescând probabilitatea de-a fi situați mai aproape de mediană.

Numărul lucrătorilor din sănătate vaccinați cu cel puțin o doză în România, existenți în această raportare, respectiv 323.514 depășește cu cca. 50.000 numărul total al lucrătorilor din sănătate. În acest caz referința poate s-o constituie fie numărul personalului medico-sanitar din toate sectoarele de activitate (pentru anul 2019 INS-ul indică un total de 343.630), fie numărul lucrătorilor din sectoarele sănătate și asistență socială (datele INS-ului pentru luna februarie 2021 indică un total de 416247 lucrători).15 Eroarea de raportare este evidentă, efectele ei fiind reflectate și în analiza comparativă pe baza datelor Organizației Mondiale a Sănătății, care evidențiază și ele existența unor anomalii.

Analiza comparativă a vaccinării din diferite state, desfășurată pe baza datelor furnizate de OMS16 indică faptul că România ar fi în topul țărilor din perspectiva vaccinării complete a lucrătorilor din sănătate, în condițiile în care media vaccinării pentru aceste state este de 44,29%. Pentru a argumenta situația extraordinară a României avem nevoie de argumente extraordinare privind evoluția campaniei de vaccinare în rândul lucrătorilor din sănătate. Dacă nu există astfel de argumente atunci alta este explicația acestei situații.

Datele preluate din cele două surse indică următoarele:

- Media oferită de datele OMS (44,29%) este foarte apropiată cu datele existe pe Platforma de monitorizare a impactului COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate (43,42%).

- Raportat la distribuția datelor probabilitatea este mai mare ca România să fie mai aproape de medie decât de limita maximă a șirului de date.

- Deoarece eroarea privind numărului lucrătorilor din sănătate este evidentă, situația privitoare la România nu este cea comunicată oficial.

  • Ce mai arată studiul

În cadrul prezentei cercetări 23,3% dintre lucrătorii care au oferit răspunsuri complete la chestionar au indicat faptul că nu sunt vaccinați. Compararea datelor obținute pe platformă de la majoritatea unităților privind numărul de salariați vaccinați cu procentul respondenților care au indicat că sunt vaccinați sugerează o posibilă sub-reprezentare a acestei categorii de respondenți.

O ipoteză explicativă vizează caracteristicile generale ale unora dintre lucrătorii nevaccinați, cum ar fi o dorință mai scăzută de implicare în acțiuni precum cele specifice completării chestionarului. Un indiciu adițional în acest sens îl oferă faptul că analiza tuturor răspunsurilor, inclusiv a celor incomplete (lucrătorii care nu au completat întregul chestionar, ci doar o parte a întrebărilor) arată un procent al celor nevaccinați de 25,06% (pentru 2370 de respondenți). Diferența dintre ponderea respondenților nevaccinați din totalul răspunsurilor și cea din răspunsurile complete indică posibilitatea unei rețineri a unora dintre cei nevaccinați de a răspunde la întrebările care ar putea permite identificarea unității din care fac parte.

O altă ipoteză explicativă o constituie dorința lucrătorilor nevaccinați de-a ascunde acest status, ce ar putea fi determinată fie de posibilele consecințe, fie de o jenă indusă de presiunea publică în favoarea vaccinării.

Distribuția demografică a respondenților poate influența și ea rezultatele. Avem în vederea ponderea mare a persoanelor de gen feminin, multe dintre ele în perioadă activă din punct de vedere reproductiv, situație care ar putea justifica îngrijorările adiționale.

Faptul că cercetarea este semnificativă pentru categoriile profesionale medici și asistente medicale, raportat la ponderea pe care aceste categorii profesionale o au în cadrul respondenților, poate determina un procent mai mare al respondenților care se declară vaccinați.

Distribuția răspunsurilor la întrebarea Colegele și colegii dvs. sunt vaccinați SARS-CoV-2/COVID-19? constituie un indiciu adițional privind faptul că un procent de 90% al vaccinării lucrătorilor din sănătate este departe de realitate.

  • Concluzii privind ponderea lucrătorilor din sănătate vaccinați

Corelarea datelor prezentată în secțiunile anterioare arată că cea mai bună estimare privind procentul lucrătorilor din sănătate vaccinați complet la ora actuală, este, că acesta este, de cca. 45%.19

Considerăm că ponderea lucrătorilor din sănătate vaccinați trebuie privită cu prudență, atât din perspectiva seriozității datelor oficiale, cât și din cea a consecințelor ei. Din perspectiva protecției lucrătorilor împotriva SARS-CoV-2, imunitatea poate fi dată atât de vaccinare, cât și de trecerea printr-un episod de infectare, fiind necesară analiza comparativă a situațiilor în care lucrătorii din sănătate au fost deja infectați. Estimăm că cel puțin 45.000 de lucrători din sănătate sunt cunoscuți a fi fost deja infectați, numărul lor real putând fi însă mult mai mare. Cercetarea nu a investigat ponderea pe care o au lucrătorii care deja au fost infectați SARS-CoV-2, respectiv cei care au făcut boala COVID-19, în rândul celor vaccinați și a celor nevaccinați.

Pe baza indiciilor din datele analizate, considerăm că ponderea lucrătorilor din sănătate imunizați (prin infecție SARS-CoV-2 și/sau vaccinare) este mai mare decât cea a celor vaccinați, acesta fiind un indicator relevant în analiza nivelului de protecție al lucrătorilor din sănătate. În consecință, credem că este nevoie de-o schimbare de paradigmă în abordarea situației, bazată pe identificarea riguroasă a statusului lucrătorilor din sănătate raportat la infecția SARS-CoV-2, ce include și posibilitatea stabilirii existenței sau absenței unui nivel minim de imunizare.

Din punct de vedere metodologic trebuie reținut faptul că datele oficiale nu includ informații privind numărul/ponderea lucrătorilor din sănătate care au contra-indicații față de vaccinuri. Răspunsurile deschise la întrebarea Vă rugăm să ne indicați motivul pentru care nu v-ați vaccinat (varianta „altele”) oferă un indiciu util privind estimarea ponderii lucrătorilor nevaccinați din motive medicale. Alături de existența imunității post-infecție trebuie luată în considerare și situația obiectivă a unora dintre lucrători pentru care vaccinarea este contra-indicată.

Citește aici varianta integrală a studiului.