Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, spune că România va anunța eventuale expulzări ale diplomaților ruși atunci când va fi cazul: "Nu putem să ne pronunțăm în vreun fel în avans”. El afirmă că diplomații încearcă să găsească căi de dezescaladare a conflictului și că, pe lângă masarea de trupe, Rusia se folosește și de alte tactici, inclusiv propaganda și dezinformarea prin canale de propagandă precum Sputnik.

Bogdan AurescuFoto: AGERPRES

"În cazul în care vom lua o astfel de măsură, ea va fi anunțată, dar nu putem să ne pronunțăm în vreun fel în avans asupra unor astfel de chestiuni care sunt de o deosebită seriozitate”, a răspuns ministrul de Externe miercuri seară, întrebat la Digi 24 despre decizia Cehiei de a expulza 18 diplomați ruși și despre cerința ca țările partenere din UE și NATO să recurgă la acest gest.

"Aceste chestiuni se anunță atunci când se petrec”, a completat Aurescu, întrebat dacă au fost sesizate fapte de spionaj pe teritoriul României.

"Noi ne-am manifestat, fără îndoială, solidaritatea cu Cehia, am exprimat această poziție inclusiv în reuniunea Consiliului Afaceri Externe din această săptămână. Există în practica diplomatică, în general, un anumit tip de reciprocitate. De exemplu, când declari persona non grata un diplomat, te aștepți să existe o reciprocitate de partea cealaltă. Atunci când o anumită proporționalitate este depășită, există uneori și reacții în lanț. Vom vedea ce se întâmplă și mai departe”, a completat ministrul român de Externe.

Guvernul ceh a dat miercuri un ultimatum Rusiei, avertizând că ar putea expulza mai mulți diplomați ruși dacă diplomații cehi expulzați de Moscova nu vor avea voie să se întoarcă joi la prânz, pe fondul unei confruntări diplomatice între cele două țări, potrivit AFP.

Praga a expulzat 18 diplomați ruși, iar Moscova a ripostat luni, expulzând 20 de diplomați cehi, în urma unei dispute privind rolul Rusiei într-o explozie mortală din 2014 pe teritoriul ceh.

Vedem nu doar masări de trupe, ci și spionaj, propagandă și dezinformare din partea Rusiei

Tensiunile iscate de desfășurarea masivă de trupe rusești la graniță cu Ucraina și în Crimeea preocupă NATO și România, a mai spus Bogdan Aurescu, precizând că situația va fi discutată și la o întâlnire trilaterală România-Polonia-Turcia care va avea loc începând de joi la București.

"Este cea mai mare masare de trupe rusești din 2014 încoace, este cu adevărat, în toate analizele, o mișcare de trupe neobișnuită care a alertat NATO, în mod firesc, a alertat Statele Unite, a alertat membrii Uniunii Europene și care ne preocupă pentru că vrem să identificăm care sunt obiectivele acestor manevre și, în același timp, să vedem care sunt măsurile cele mai potrivite pentru a dezescalada această situație.

Este, într-adevăr, preocupantă și pentru Ucraina, care este un vecin important al nostru, un partener al NATO, este chiar un partener cu oportunități sporite este „enhanced opportunities partner” al Alianței Nord-Atlantice. Există, evident, o preocupare legitimă a Ucrainei pentru că aceste mișcări de trupe nu se întâmplă doar la granița de est ci și în Crimeea ilegal ocupată de Rusia și acesta este, de altfel, și unul dintre subiectele pe care le voi avea pe agenda trilateralei România-Polonia-Turcia pe care o găzduiesc, începând de mâine, la București", a mai afirmat Aurescu.

El a mai spus că, pe lângă masarea de trupe, Rusia se folosește și de alte tactici, inclusiv propaganda și dezinformarea prin canale de propagandă precum Sputnik: "Vedem nu doar masări de trupe, vedem și activități de spionaj, de atac hibrid, de atacuri cibernetice, a se vedea dosarul Solar Winds și vedem propagandă, dezinformare, campanii pe care le duce, vă dau doar exemplul Sputnik Moldova, care acoperă și România și care transmite în direct protestele împotriva măsurilor anti-Covid. Noi încercăm să găsim cele mai potrivite măsuri de acțiune pentru a dezescalada această situație, pentru a da exemple cât se poate de ferme în susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, în cazul de față, pentru a contracara încălcările drepturilor omului, cum este cazul Navalnîi".

CITEȘTE ȘI: