Agenția de rating S&P a păstrat calificativul BBB-, dar a modificat perspectiva la stabilă pentru România. Motivul ține de scăderea riscurilor fiscale. "România are un guvern care a luat măsuri pentru a dezamorsa riscurile fiscale pe termen scurt și acum prognozăm că datoria publică neta să va stabiliza la 50% din PIB până în 2023", spune S&P.

Standard & Poor'sFoto: Flickr/ eflon

În opinia lor, decizia guvernului de a retrage legislația costisitoare privind pensiile va fi cheia pentru atingerea stabilității bugetare și credem că agenda de consolidare pe termen mediu este credibilă.

Ce mai spune agenția de rating:

• După contractarea economiei cu 3,9% în 2020, ne așteptăm ca economia României să-și revină cu o creștere solidă de 5% anul ăsta, pe baza investițiilor din fonduri europene și a revenirii cererii interne.

• Țara are un istoric relativ slab în privința absorbției fondurilor europene dar considerăm că o rată de absorbție de aproximativ 50%, în linie cu perioada 2014-2020 ar oferi beneficii materiale.

• Ratingul este susținut de accesul solid al României la piețele financiare externe. Contează și calitatea de membru UE

• Prognoza noastră economică rămâne sensibilă la situația în desfășurare în privința pandemiei și la posibile întârzieri în ceea ce privește vaccinarea. În special, succesul în administrarea programelor de imunizare, atât pe plan intern, cât și externe, vor determina măsura în care economia României se poate redeschide. În acest caz, campania de vaccinare a României a evoluat relativ bine. Țara își propune să aibă 70% din populație imunizată până în septembrie 2021.
• S&P reamintește că Guvernul este condus de o coaliție, iar apoi că: Guvernul condus de PNL a făcut pași decisivi pentru a controla traiectoria cheltuielilor, care suferise de la alegerile anterioare. Efoturile inclus înghețarea salariilor și bonusurilor în sectorul public – estimăm că acest lucru va duce la economii de 2% din PIB.
• Înțelegem că guvernul condus de PNL își propune să prezinte până la sfârșitul acestui an o legislație mai clară în privința cadrului fiscal vizavi de viitoarele creșteri salariale și de pensii.

• În ciuda tensiunilor din coaliție, care a rezultat din demiterea ministrului sănătății USR-Plus de către premier, ne așteptăm ca coaliția să rămână unită în abordarea sa față de sustenabilitatea fiscală și să susțină reformele în 2021-2022, înainte ca politica să se adapteze treptat la perioada alegerilor din 2024. Cu toate acestea, anticipăm că peisajul politic complex va rămâne un factor care ar puta testa capacitatea coaliției tripartite de a găsi un acord cu privire la reforme mai complexe, de exemplu, la Codul fiscal.

• Credem că va fi reluată în 2021 procedura de deficit excesiv, ajutând la disciplina fiscală și va susține reechilibrarea bugetului.
  

• Estimăm că intrările banilor din NextGen EU și revenirea Investițiilor Străine directe să finanțeze mare parte din deficitul de cont curent încă ridicat în 2021-2023.
• Având în vedere cheltuielile cu salariile și pensiile care au ocupa 90% din veniturile fiscale, vedem structura bugetară a României ca fiind extrem de rigidă.
• Estimăm că deficitul bugetar va fi de 7% din PIB în 2021. De asemenea, se va reduce gradual la 3% în 2024, susținută de consolidarea ambițioasă pe termen mediu și revenirea economiei.
• Până acum, eforturile de consolidare s-au concentrat pe cheltuieli. Ne așteptăm ca guvernul să echilibreze eforturile și să includă și măsuri pe parte de venituri.

De ce ar trebui să ne intereseze ratingul

Țările au un calificativ când se împrumută. Acesta variază la "investiție" (AAA – BBB- în cadrul S&P - depinde de agenția de rating – Baa3 la Moody’s - mai jos e junk). Noi suntem cu o treaptă deasupra „subinvestiție” (junk sau gunoi).

Diferența dintre o țară junk și una recomandată pentru investiții care se împrumută este foarte mare.

Diferența asta nu se vede doar la stat. Se vede la fiecare entitate care se împrumută în țara respectivă: fie că este un om care-și ia un credit ipotecar sau este o firmă se împrumută. Se reflectă în preț.

Mulți economiști spun că problema României nu este acum datoria publică, care e momentan sub 50% din PIB, ci deficitele. Acestea trebuie ajustate. Investitorii se uită pe calcule matematice și nu le pasă cine e la putere. Pentru străini contează dacă țara este solvabilă sau nu.

De precizat că Moody’s a schimbat perspectiva la negativă în aprilie 2020 pentru că autoritățile amânau să ia o decizie în privința majorării pensiilor (cum prevedea legea pensiilor cu 40% - lucru ce se afla chiar în bugetul pe 2020 adoptat de liberali). De precizat că durează între 12-18 luni până ce agenția de rating ia decizia de modificare dacă lucrurile își revin.

S&P luase decizia în decembrie 2019, motivul principal fiind similar: că nu s-a anunțat la vremea aceea o decizie în privința pensiilor.

Intenția de majorare a pensiilor cu 14% în loc de 40% a fost anunțată oficial abia în august 2020 prin proiectul de rectificare, iar ulterior s-a materializat.

Bugetul alocat pentru 2021 pentru agențiile de rating este cu 216% mai mare decât cel din 2020. Practic, în acest an s-au alocat 7,88 milioane lei.