Președintele Biden se confrunta la preluarea puterii cu o dilemă dureroasă în privința Afganistanului. După ce angajase SUA că-și vor retrage toate trupele de acolo până la 1 mai, președintele Donald Trump le-a redus până la un minim strict necesar până în ianuarie, deși insurgenții talibani nu-și îndepliniseră partea ce le revenea din acordul de retragere. Opțiunile dlui Biden erau să lase trupele acolo, riscând un nou conflict cu talibanii, sau să continue retragerea - deși ea poate duce la colapsul armatei și guvernului afgan.

Foto:

După un scurt efort diplomatic, aparent fără prea multă tragere de inimă, dl Biden a decis o retragere necondiționată, o măsură care poate va scuti SUA de noi costuri, inclusiv în vieți omenești, dar care aproape sigur va fi un dezastru pentru țara cu 39 de milioane de locuitori - și, în special, pentru femeile ei. Ar putea duce la anularea progreselor politice, economice și sociale pentru care SUA au luptat vreme de două decenii cu prețul a peste 2.000 de vieți americane și sute de miliarde de dolari. Și, conform comunității de informații americane, cât și unui studiu comandat de Congres, ar putea permite restaurarea bazei al-Qaeda din Afganistan, de unde au fost lansate atacurile de la 11 septembrie 2001.

Târgul încheiat de administrația Trump cu talibanii prevedea ruperea oricăror legături cu al-Qaeda și cu alte grupări teroriste. Conform ONU și armatei americane, ei nu au făcut acest lucru. Talibanii nu au fost dispuși nici să negocieze la modul serios un acord de pace cu guvernul afgan. Ei resping propunerea administrației Biden privind o conferință în Turcia pentru pornirea unor astfel de negocieri, ridiculizând totodată și propunerile americane referitoare la un aranjament de împărțire a puterii cu guvernul și la organizarea de noi alegeri. Atitudinea liderilor talibani denotă convingerea că ei pot răsturna cu ușurință guvernul odată ce trupele americane vor fi plecat pentru a instaura un „emirat islamic” opresiv precum cel creat de ei în anii '90.

Demnitarii americani oferă diverse explicații convenabile pentru abandonarea guvernului ales al lui Ashraf Ghani, pe care-l așteaptă astfel, în cel mai bun caz, o luptă sângeroasă pentru supraviețuire. Și dl Ghani s-a împotrivit unor propuneri americane de pace, iar conducerea lui a fost una incapabilă. O strategie care ar presupune lăsarea trupelor în țară pentru a-i forța pe talibani la un compromis ar putea prelungi cu ani angajamentul SUA acolo, fără garanția obținerii unei păci durabile. Unii oficiali își exprimă speranța că talibanii și-ar putea modera interdicția privind drepturile femeilor și alte politici represive pentru a nu pierde ajutoarele internaționale, fără de care economia afgană ar face implozie.

Dar dacă această evaluare se va dovedi eronată, decizia dlui Biden de a retrage trupele până la data simbolică de 11 septembrie 2021 ar putea duce pur și simplu la restabilirea statu-quo-ului din 2001, cu tot cu bazele teroriste care ar putea forța o nouă intervenție americană. În cel mai puțin rău caz, va însemna abandonarea acelor afgani care au crezut în construcția unei democrații care să garanteze drepturile elementare ale omului - și anularea sacrificiilor militarilor americani uciși sau răniți în acea misiune. Dl Biden a ales calea facilă afară din Afganistan, dar consecințele vor fi probabil hidoase.

Washington Post- preluare Rador