De ce crește cursul valutar leu/euro? De data asta americanii și dolarul sunt de vină ● Birocrația în România: autoritățile nu recunosc documentele digitale, iar oamenii sunt întorși la ghișee ● Avântul demolărilor de la metrou s-a oprit în greșelile din acte. Autoritățile nu s-au hotărât dacă stația de la Pipera este în Sectorul 1 sau în 2 ● Măștile de plastic transparent, tot mai populare printre politicieni, nu sunt autorizate ● De la Cîțu la Bezos. Există o legătură ● Prețurile alimentelor au crescut, la nivel global, pentru a zecea lună consecutiv ● Este statul român în măsură să decidă campionii economiei? Patru economiști redutabili, doi români și doi americani, dau verdictul ● Piaţa vânzărilor de locuinţe: Tot mai mulţi cumpărători caută o proprietate mai aproape de o pădure sau un lac, cu o suprafaţă mai mare, de tip penthouse ● Concediile medicale în anul pandemiei – un record istoric pentru România. Statul rămâne în urmă cu plățile către companii.
De ce crește cursul valutar leu/euro? De data asta americanii și dolarul sunt de vină. Creșterea cursului valutar leu/euro din ultima perioadă este bine-venită, pentru că mai eliberează din presiunea pe economie. Și chiar nu a crescut mult, cu numai 0,9-1% în primul trimestru, ce-i drept, peste dobânda bancară la lei. La o inflație în creștere de 3,16% înregistrată în februarie, față de 2,5% cât este ținta BNR, la care se adaugă acumularea constantă de deficit bugetar și comercial, cursul valutar nu putea sta pe loc. Dar pe lângă aceste lucruri ale noastre, a intervenit și o schimbare majoră în economia globală. Economia SUA își revine mult mai repede și chiar mai bine din această criză, cel puțin față de Europa, datorită planurilor de relansare ale noului președinte american Joe Biden, așa că fluxurile de bani se îndreaptă din nou către New York. În Europa investitorii primesc în continuare dobânzi negative, randamentul la titlurile germane pe 10 ani fiind de -0,32%, în timp ce în America randamentul este acum de 1,7%, scrie Aleph News.
Birocrația în România: autoritățile nu recunosc documentele digitale, iar oamenii sunt întorși la ghișee. În timp ce pandemia de coronavirus a forțat digitalizarea muncii, a școlii și a afacerilor în întreaga lume, administrația publică din România a rămas slab digitalizată. Cu puține excepții, precum Oradea, Cluj-Napoca, Primăria Sectorului 3 din București și a comunei Ciugud, este concluzia unei dezbateri organizate la începutul lunii de Hotnews.ro. Chiar și primăriile care au investit în trecerea la lumea digitală se confruntă cu probleme, cele mai importante fiind faptul că actele emise online nu sunt recunoscute de alte autorități ale statului. În plus, bazele de date nu sunt interconectate. Rezultatul: oamenii sunt puși să plimbe hârtii de la un ghișeu la altul, a scris Hotnews. Concomitent, semnătura electronică este prea scumpă pentru a fi folosită de toată lumea, scrie Libertatea.
Avântul demolărilor de la metrou s-a oprit în greșelile din acte. Autoritățile nu s-au hotărât dacă stația de la Pipera este în Sectorul 1 sau în 2. Demolarea chioșcurilor de la stația de metrou Pipera nu a mai avut loc joi, așa cum se anunțase. Motivul stă în documente emise pe o adresă greșită. Astfel, în certificatul constatator emis de Registrul Național al Comerțului pentru cele două magazine scrie că acestea sunt amplasate în Sectorul 1, în vreme ce dispozițiile de desființare vin din partea Primăriei Sectorului 2. Victor Gușatu, secretarul general al Asociației Comercianților de la Metrou, a declarat că, în acest moment, procedura de desființare a chioșcurilor de la stația de metrou Pipera este blocată. „Noi nu am venit să ne certăm sau să protestăm. Am venit în spirit de solidaritate cu colegii noștri de aici. Pe certificatele constatatoare scrie că spațiile de aici sunt în Sectorul 1. Notificările, dispozițiile de desființare sunt emise de către primarul Sectorului 2, pentru spații pe care Oficiul Național al Registrului Comerțului le dă ca fiind din Sectorul 1”, a declarat Victor Gușatu, scrie Buletin de Bucuresti.
Măștile de plastic transparent, tot mai populare printre politicieni, nu sunt autorizate. Tot mai multe persoane publice, politicieni, oameni de afaceri sau vedete din zona entertaimentului, care vor să li se vadă fața în întregime, dar și să respecte legile care impun măsuri de protecție anti COVID, folosesc măști din plastic transparent. Acestea, însă, nu sunt bune. Măștile de plastic transparent, folosite de politicieni precum George Simion, liderul AUR, sau Diana Șoșoacă, ori de oameni de afaceri cunoscuți precum Dragoș Petrescu, nu îi protejează pe ceilalți de răspândirea COVID-19. Aceste măști nu au elemente filtrante și prin urmare respirația unei persoane potențial infectate cu Sars-COV-2 ajunge la cei din jurul său fără nici o opreliște. Măștile de plastic transparent nu sunt autorizate în România și nici nu sunt considerate dispozitive medicale, a explicat Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din Romania (ANMDMR) pentru Newsweek România.
De la Cîțu la Bezos. Există o legătură. Premierul Florin Cîțu a avut ieri o intervenție care atrage atenția. Premierul a declarat că în luna februarie au crescut peste estimări cheltuielile cu personalul. Și, în continuare, i-a cerut ministrului finanțelor să arate de unde vine această creștere de cheltuieli. Doar această intervenție este de luat în seamă, în sensul că arată că premierul urmărește încadrarea în plafonul de cheltuieli cu salariile pe anul 2021. Respectiv, legislația și declarațiile oficiale arată că salariile bugetare vor trebui să rămână la nivelul lunii decembrie 2020. Are dreptate prim-ministrul Cîțu? Iată cifrele. În decembrie 2020, cheltuielile bugetare cu personalul au fost de 10,2 miliarde lei. Cu o lună în urmă, în noiembrie 2020, cheltuielile cu salariile erau de 9,2 miliarde lei. Deci, într-o o lună, cheltuielile au fost cu un miliard de lei mai mari. O posibilă explicație poate fi aceea că primele plătite în luna decembrie, o lună tradițională pentru acordarea de recompense salariale, au fost de un miliard lei. Tot ce se poate. Dar, acest lucru face mai dificil de stabilit care este suma lunară în care ar trebui să se încadreze bugetul de stat la capitolul cheltuieli cu salariile bugetare, scrie RFI.
Prețurile alimentelor au crescut, la nivel global, pentru a zecea lună consecutiv. Prețurile alimentelor cresc la nivel global, iar acest lucru stimulează inflația, notează specaliștii de la Bloomberg. Totodată, tendința de creștere nu dă semne de încetinire. Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a înregistrat în luna martie cea de-a zecea lună consecutivă de creştere. Anunțul a fost făcut de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură. Această creștere a fost stimulată de majorarea preţurilor la uleiuri vegetale, pe fondul unei cereri puternice şi al unor stocuri reduse, spun specialiștii citați la Europa FM.
Este statul român în măsură să decidă campionii economiei? Patru economiști redutabili, doi români și doi americani, dau verdictul. Premierul Florin Cîțu a declarat recent că nu este rolul statului să aleagă cine sunt campionii în economia României. Doi economiști români din mediul academic și doi cunoscuți profesori americani explică, pentru Economica.net, de ce statul nu poate fi niciodată imparțial și de ce piața liberă este în continuare singurul arbitru onest, în ciuda opiniilor contrarii vizibile deja în leadership-ul multor țări ale lumii. Alexandru Butiseacă este consilier al primului-ministru și cercetător științific III în cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române. Silviu Cerna este profesor emerit de ‘’Economie monetară’’ la Facultatea de Economie şi de Adminstrare a Afacerilor a Universităţii de Vest din Timişoara. Este autor a numeroase lucrări în care tratează rolul băncilor centrale în economiile contemporane, obiectivele şi instrumentele politicii monetare, factorii determinanţi ai cursurilor valutare, uniunile monetare etc. Cartea Teoria zonelor monetare optime a primit premiul Academiei Române „Victor Slăvescu” (2006), iar, mai recent (2015), cartea Politica monetară a fost distinsă cu premiul ’’Eugeniu Carada’’ al Academiei Române şi Marii Loje Naţionale a României. În perioada 1992-2009, a fost membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României. Redăm în continuare analizele celor doi referitor la subiectul campionilor din economia României. Opiniile le aparțin în totalitate. La final, declarațiile a doi profesori universitari din Statele Unite ale Americii, Donald J. Boudreaux și Gene Epstein pe marginea aceluiași subiect, scrie Economica.net.
Piaţa vânzărilor de locuinţe: Tot mai mulţi cumpărători caută o proprietate mai aproape de o pădure sau un lac, cu o suprafaţă mai mare, de tip penthouse. Piaţa rezidenţială a continuat să crească în 2020 şi a adus noi tranzacţii pe piaţa locală, crescând interesul pentru imobile din segmentul superior de preţ. „Pe piaţa premium cumpărătorul şi-a dorit o suprafaţă mai mare şi a făcut o trecere de la un apartament cu o suprafaţă de terasă mai mică la un penthouse sau de la un penthouse la o vilă. 2020 a adus tranzacţii cu valori foarte mari, iar această tendinţă s-a păstrat şi pentru anul 2021. Începutul acestui an noi l-am marcat cu vânzări de penthouse-uri care nu au fost achiziţii cu scop investiţional. Există şi această tendinţă de a achiziţiona pentru a face un plasament. Asistăm la o schimbare şi o redefinire a zonelor, atât din punctul de vedere al proiectelor, cât şi al arhitecturii“, a spus Mihaela Pană, partner residential agency, Agency Cushman & Wakefield Echinox. Pe fondul pandemiei şi restricţiilor din 2020, clienţii mizează acum pe facilităţi mai multe în cadrul proiectelor, iar nordul Capitalei atrage o cerere tot mai mare, scrie Ziarul Financiar.
Concediile medicale în anul pandemiei – un record istoric pentru România. Statul rămâne în urmă cu plățile către companii. Numărul de zile de concediu medical solicitate la decontare anul trecut a urcat la numărul record de 41,636 milioane, iar cel al certificatelor pentru concedii medicale, la 7,503 milioane. Epidemia cu SARS-CoV-2 a avut o contribuție de 6,6% în totalul certificatelor de concediu medical, total ce a urcat la 7,503 milioane. Record istoric a fost și suma plătită anul trecut firmelor în contul acestor concedii medicale – 3,6 miliarde de lei, aproximativ dublul fondurilor alocate în anii precedenți acestui capitol bugetar. Costul concediilor Covid-19 sunt minore în totalul fondurilor pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătătate (CNAS) le-a avut anul trecut de returnat. Dacă excludem concediile Covid-19, totalul zilelor de absenteism motivat de cauze medicale a coborât nesemnificativ, luând în considerare unele efecte ale contextului pandemic: aproape 1,3 milioane de salariați în șomaj tehnic pe diferite intervale, diminuarea importantă a numărului accidentelor de muncă și al accidentelor rutiere, amânarea intervențiilor chirurgicale considerate nevitale și prăbușirea spitalizărilor, scrie Cursdeguvernare.ro
0
1
