Punctele tari și punctele slabe ale deciziei Curții Constituționale privind pronunțarea sentinței odată cu motivarea / Magistrați: Va bulversa sistemul judiciar / Cum este în alte state europene - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,1111sâmbătă 17 apr 2021

Punctele tari și punctele slabe ale deciziei Curții Constituționale privind pronunțarea sentinței odată cu motivarea / Magistrați: Va bulversa sistemul judiciar / Cum este în alte state europene

de I.H. Joi, 8 aprilie 2021, 14:48
- a A+
Imagine
Decizia Curții Constituționale care a stabilit că nicio persoană condamnată nu va mai merge la închisoare în lipsa motivării deciziei este apreciată de către magistrați drept una istorică, în conformitate cu drepturile omului. Acest sistem este în majoritatea statelor europene, precum Franța, Germania sau Marea Britanie, iar procedura actuală de la noi se mai regăsește doar în state din Estul Europei.


Magistrații cred însă că decizia va bulversa sistemul judiciar din România, cu instanțe sufocate de dosare, cu examene la INM blocate și cu deficit de personal accentuat în ultimii ani de valurile de pensionări. Ei atrag atenția că s-ar putea ajunge la situații în care pronunțarea să fie amânată de mai multe ori, pentru a exista timp de redactare a deciziei, iar astfel să se ajungă la prescrierea unor dosare. "Ne-a bulversat și suntem șocați", este reacția unuia dintre judecătorii cu care am stat de vorbă.

Ce a stabilit Curtea Constituțională:
  • Punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea ca valori supreme ale statului de drept.
Sunt neconstituţionale:
  • art. 400 alin. (1) - "Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii";
  • art. 405 alin. (3) - "(3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii";
  • art. 406 alin. (1) şi (2) - "(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier".
Ce înseamnă?
  • Decizia instanței trebuie pronunțată odată cu motivarea: "Hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării".
Acum, motivarea trebuie redactată într-un un termen de 30 de zile de la pronunțarea deciziei, termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile, potrivit Legii 304. În realitate, s-a ajuns la situații în care sentințele au fost motivate de către instanță și după un an de la pronunțarea lor.

Ce urmează?
  • Parlamentul sau Guvernul au la dispoziție 45 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale să modifice Codul de procedură penală, în acord cu decizia CCR. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, trebuie găsită urgent o soluție legislativă, pentru a fi pus Codul de procedură penală în acord cu decizia CCR. Instanța supremă a cerut Parlamentului "o intervenție cât mai rapidă" și a atras atenția asupra "implicațiilor negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale, în condițiile unui potențial <<vid>> legislativ, inclusiv în privința termenelor de prescripție a răspunderii penale".

Ministrul Justiției, Stelian Ion, spune că, "în fața unui iminent blocaj", trebuie luată o decizie politică, unul dintre instrumente fiind o ordonanță de urgență: "Dar nu spun că va fi Ordonanță de Urgență, deci e o decizie pe care o vom lua, încă nu am luat decizia aceasta". Adoptarea unei OUG ar putea veni în contradicție cu referendumul din mai 2019 privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Stelian Ion evită însă să se pronunțe cum va fi pusă exact în aplicare decizia CCR, argumentând că mai întâi trebuie așteptată motivarea Curții: "Deja discutăm în grupul de lucru, ne uităm la fiecare rând din acest comunicat. În momentul în care ai astfel de soluţii comunicate fără să ai motivarea este greu de anticipat. Am avut de-a lungul timpul multe surprize în sensul în care ne-am gândit că decizia CCR este într-un anumit fel şi văzând motivarea am văzut cu totul alte explicaţii". Potrivit legii, CCR are un termen de 30 de zile de redactare a unei decizii.

"Suntem șocați, va bulversa sistemul judiciar"

Pentru a înțelege efectele deciziei asupra sistemului judiciar din România, am stat de vorbă cu mai mulți magistrați, iar majoritatea evită să își asume o poziție publică, motivând că trebuie așteptată motivarea Curții Constituționale.
  • "Suntem șocați, va bulversa pur și simplu sistemul judiciar", a fost reacția unui judecător de la o instanță din Capitală.
"Judecătorii din penal nu vor putea face față"
  • "Va fi o mare problemă legată de încărcătura instanțelor penale, sunt foarte multe locuri vacante în magistratură și există un deficit mare, în condițiile în care nu s-au mai dat examene de admitere în magistratură de mai bine de un an.
  • Principala problemă este legată de resursa umană și este clar că judecătorii din penal nu vor putea face față, având în vedere încărcătura mare de dosare și atunci vor amâna de mai multe ori pronunțarea deciziei, pentru a avea timp să redacteze motivarea.
  • Practic, a fost înlocuită deliberarea cu o deliberare în alb, care se va face cu luni de zile înainte de motivarea decizie. Această decizie a Curții va însemna o schimbare cu totul a sistemului în materia pronunțării pe cauzele penale în România, iar asta ar fi trebuit făcută odată cu un nou Cod penal, pentru care trebuia pregătit înainte sistemul.
  • Se va ajunge la situații cu amânări succesive de pronunțări, până au timp să se motiveze. Iar de aici se va putea ajunge la prescrieri de fapte, dacă ne amintim că au fost dosare în care pronunțarea a fost dată aproape de prescriere. Și au avut timp apoi să redacteze deciziile", a afirmat un alt magistrat, judecător de curte de apel.
Riscul prescrierii unor dosare. "Mulți judecători nu vor mai putea respira, iar soluția pentru ei va fi să amâne la nesfârșit pronunțarea"

Toți magistrații cu care am stat de vorbă au atras atenția, de altfel, și asupra riscului de a se ajunge la situații în care faptele s-ar putea prescrie.
  • "Trebuie revizuite schemele de personal și competențele în materie penală, pentru că altfel mulți judecători nu vor mai putea respira, iar soluția pentru ei va fi să amâne la nesfârșit pronunțarea și avem riscul de prescriere", a afirmat un alt magistrat.
Punctele forte

Judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj spune că decizia Curții Constituționale este una care aduce normalitate în sistemul judiciar - întâi motivezi și apoi arăți soluția pe care ai dat-o, iar celui care o contestă îi dai posibilitatea să știe de ce este pedepsit.

El afirmă că această decizie rezolvă o chestiune de logică juridică, iar părților li se respectă drepturile în proces în momentul în care cunosc de ce s-a dat o anumită soluție și pot decide, văzând explicațiile judecătorului, dacă contestă sau nu decizia.

Care sunt argumentele magistratului:
  • 1. Decizia este în conformitate cu drepturile omului.
  • Eu sunt forțat de legislația actuală să dau astăzi soluția, dar motivarea trebuie făcută în 30 de zile. În dosarele complicate, durează luni bune, chiar un an, să faci motivarea.
  • Dacă pronunț soluția astăzi și le-o comunic părților, prezente la pronunțare, sau le-o trimit acasă, ele au termen 10 zile să o conteste, fără să știe motivarea, care va veni peste 1 lună, peste 2 ani, ceea ce este stupid, să nu știe motivele pentru care a fost sancționat.
  • 2. Atunci când dai pronunțarea imediat după ce ieși din sala de judecată riști să dai și soluții greșite, riști să îți scape, pentru că în penal fiecare alineat dintr-un articol contează.
  • În momentul în care de acum înainte voi avea timp să motivez soluția și apoi să o dau, va fi o concordanță perfectă între motivare și soluție. Acum, dăm soluția, dar dacă la motivare găseam că am greșit ceva, nu puteam motiva corect, mergeam pe linia soluției, ceea ce era o stupizenie.
Punctele slabe

Judecătorul Danileț atrage și el atenția însă asupra problemelor majore pe care le va aduce în sistemul judiciar această decizie.

În primul rând, există mai multe tipuri de cauze - dosare mari, dar și cauze mărunte și cauze cu măsuri preventive și trebuie așteptată motivarea deciziei CCR pentru a vedea dacă se aplică și în astfel de cauze sau doar în procesele mari.

Pe rolul instanțelor sunt foarte multe dosare în care, de exemplu, o persoană care este arestată contestă decizia sau o persoană care este în penitenciar cere liberarea conditionată, pentru că întrunește condițiile. Acum, dacă judecătorul constată că sunt îndeplinite criteriile de liberare condiționată, persoana respectivă este pusă în libertate la pronunțarea deciziei, iar motivarea se redactează ulterior. Dacă decizia CCR se va aplica și pentru astfel de cauze, o astfel de persoană nu va mai putea fi eliberată în acea zi, pentru că trebuie redactată motivarea.
  • "Noi avem foarte multe dosare de acest fel. Ce facem cu cauzele urgente? Nu am timp să motivez și atunci unele persoane vor sta în penitenciar până când motivăm soluția, deși ar trebui puse în libertate.
  • Va fi o mare problemă dacă această decizie se va aplica și în cauzele urgente, cu măsuri preventive și în cauzele mărunte, care țin de executarea pedepselor, pentru că nu avem oameni suficienți astfel încât să fie făcute repede motivările. Vor fi oameni care vor sta în arest deși ar putea fi în libertate.
  • În dosare mari, de fond, cu inclupați fără măsuri preventive, atunci este firesc și foarte bine ca întâi să motivezi și apoi să pronunți. Dacă însă ai măsuri preventive, va fi o mare problemă. Nu suntem lămuriți și așteptăm motivarea CCR", spune judecătorul.
Dănileț subliniază și el deficitul mare din instanțe și atrage atenția că s-ar putea ajunge în situații cu dosare prescrise: "După părerea mea, vor fi soluții și motivări date la o perioadă foarte lungă de timp de la data încheierii dezbaterilor, iar riscul este să se prescrie unele dosare, chiar între momentul de încheire a dezbaterilor și momentul pronunțării".

El concluzionează să, deși este o măsură bună și firească, va bulversa sistemul judiciar, afectat profund de pensionări și de blocarea concursurilor.

Câte posturi vacante de judecător sunt în România?

Potrivit unei situații transmise HotNews.ro de către Ministerul Justiției, în judecătorii, tribunale și curți de apel sunt vacante aproape 550 de posturi. Situația era valabila la 1 martie și nu incluse datele de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curți de apel:
  • posturi în schemă: 917
  • posturi ocupate: 843
  • posturi vacante: 74
Tribunale:
  • posturi în schemă: 1.692
  • posturi ocupate: 1.433
  • posturi vacante: 259
Judecătorii:
  • posturi în schemă: 2.316
  • posturi ocupate: 2.103
  • posturi vacante: 213
Cum este în alte state

În majoritatea statelor europene, precum Franța, Germania, Marea Britanie, deciziile sunt pronunțate odată cu motivarea. Procedura actuală de la noi, în care motivarea vine după pronunțarea sentinței, se mai regăsește doar în câteva state din Estul Europei.

Practica motivării ulterior pronunțării sentinței, de pe vremea lui Carol al II-lea

Practica motivării ulterior pronunțării sentinței a fost enunțată în Codul penal din 1936, al doilea Cod penal din România, după cel de la 1865.

Deliberările şi hotărârile instanţelor de judecată - Codul de procedură penală din martie 1936:
  • "Articolul 322
  • Hotărîrea se pronunţă îndată după terminarea desbaterilor.
  • Judecatorii delibereaza în secret, fie în camera de consiliu, fie în sedinta. Ministerul public şi grefierul nu asista la deliberari.
  • În cazurile cînd judecatorii au nevoie de o deliberare mai lunga, pronuntarea se face cel mult în termen de 8 zile.
  • Articolul 323
  • Rezultatul deliberarii şi voturile judecatorilor se trec în minuta.
  • Articolul 324
  • Preşedintele pune mai intaiu în deliberare chestiunile de fapt şi apoi, dacă este nevoie, cele relative la calificarea şi la aplicarea pedepsei. Toţi judecatorii trebuie să-şi exprime parerea asupra acestor din urma chestiuni, oricare ar fi opinia lor asupra vinovatiei în fapt.
  • Preşedintele culege parerile, începînd cu judecatorul cel mai mic în grad şi continua în ordinea numirii lor. Preşedintele îşi da parerea cel din urma.
  • Chestiunile de fapt şi de drept sînt rezolvate cu majoritate de voturi.
  • În cazul cînd din deliberare rezultă mai multe opiniuni din care niciuna nu intruneste majoritatea, judecatorii care au opinat pentru solutiunea cea mai severa, trebuie să se alature opiniei celei mai apropiate de ea, astfel ca să se poată forma majoritatea.
  • După formarea majorităţii, se va redacta procesul verbal (minuta), care se semneaza de presedinte, judecatori şi grefier.
  • Articolul 325
  • Hotărîrea prin care instantele se pronunţă asupra mijloacelor de aparare sau procedurilor pregatitoare, asupra vreunui incident sau chestiune premergatoare solutiunii fondului, se numeste "încheiere".
  • Hotărîrea prin care se rezolva fondul cauzei, se numeste "carte de judecată" pentru judecatorie "sentinta" pentru tribunal, "decizie" pentru Curtile cu Juraţi, Curtile de Apel şi Curtea de Casatie.
  • Hotărîrea se pronunţă în numele legii şi se executa în numele Regelui.
  • Articolul 326
  • Instanţa pronunţă prin hotărîrea sa condamnarea ori achitarea inculpatului sau încetarea ori anularea urmaririi, după distinctiile art. 4.
  • Cînd instanţa pronunţă achitarea, încetarea sau anularea urmaririi ori condamnarea la amenda sau la pedeapsa privativa de libertate, însă cu suspendarea pedepsei, prevenitul va fi pus în libertate chiar dacă Ministerul public a facut apel.
  • De asemenea prevenitul va fi pus în libertate de îndată dacă, desi condamnat la o pedeapsă privativa de libertate fără suspendare, pedeapsa pronunţată e de o durată egala cu detinerea preventiva suferita pînă la acea data.
  • Articolul 327
  • Dispozitivul fiecarei hotărîri trebuie să se pronunte în sedinta publică, de către presedinte, sub pedeapsa de nulitate.
  • Preşedintele enunta şi textele de lege pe care se intemeiaza hotărîrea. El trebuie să fie asistat de grefier.
  • Dacă inculpatul este de faţa, preşedintele îl instiinteaza despre facultatea ce-i da legea de a face apel sau recurs, după caz, indicandu-i termenul respectiv. Despre aceasta incunostiintare se face menţiune în hotărîre.
  • Articolul 328
  • Fiecare hotărîre trebuie să cuprindă:
  • 1. Denumirea instanţei dela care emana;
  • 2. Numele judecatorilor care au luat parte la judecata, numele reprezentantului Ministerului public şi al grefierului;
  • 3. Numele şi pronumele acuzatului sau inculpatului, porecla, dacă are, locul nasterii, etapa, reşedinţa sau domiciliul, ori locuinta, profesiunea, naţionalitatea lui, dacă este liber sau arestat, precum şi numele aparatorilor care l-au asistat;
  • 4. Enuntarea faptelor care formeaza obiectul invinuirii şi asupra cărora instanţa s'a pronuntat;
  • 5. Concluziile părţilor;
  • 6. Motivele de fapt şi de drept pe care este intemeiata hotărîrea;
  • 7. Textul legii pe care s'a intemeiat condamnarea, precum şi menţiune despre enuntarea lui în sedinta publică;
  • 8. Dispozitivul, adica ceea ce judecata a hotarit în virtutea legilor.
  • Dispozitivul hotărîrii condamnatoare trebuie să enunte faptele de care invinuitii se gasesc vinovati, pedeapsa şi condamnarea civila, dacă s'au acordat despăgubiri, precum şi acea referitoare la cheltuielile de procedura. În hotărîrile de achitare, dispozitivul trebuie să cuprindă şi condamnarea la despăgubiri civile, în cazurile şi după distinctiile prevăzute de art. 8.
  • În caz de admiterea suspendarii executarii pedepsii, se menţionează formal aceasta, precum şi faptul ca s'a atras atenţiunea condamnatului asupra consecintelor în cazul comiterii de noi infractiuni;
  • 9. Dispoziţia ca se tine seama de detentiunea preventiva şi de timpul ce se socoteste ca implinit din pedeapsa;
  • 10. Dispoziţia relativa la confiscarea sau distrugerea lucrurilor ori restituirea lor;
  • 11. Calea de atac la care hotărîrea poate fi supusă;
  • 12. Ziua, luna, anul şi indicatiunile locului unde a fost pronunţată, precum şi menţiunea ca s'a dat în numele legii;
  • 13. Semnatura judecatorilor şi a grefierului.
  • Articolul 329
  • Hotărîrea se comunică inculpatului, părţii civilmente responsabile şi părţii civile, afară de cazul cînd au fost prezenţi la pronuntarea hotărîrii ori la desbateri şi s'au retras inaintea pronuntarii.
  • Articolul 330
  • Este nula hotărîrea în care persoana inculpatului nu este suficient determinata sau în care lipseste vreuna din condiţiile cerute de punctele 1, 2, 4, 6, 8, 12 şi 13 din articolul precedent.
  • Cu toate acestea, în ce priveste punctul 13, dacă după pronuntarea hotărîrii unul din judecatori s'ar gasi în imposibilitate de a semna, se face menţiune despre aceasta de preşedintele instanţei.
  • Erorile materiale evidente nu constituesc motive de nulitate. Aceste erori se indreapta în camera de consiliu, de instanţa care a pronuntat hotărîrea, după cererea părţilor şi după ascultarea lor, sau chiar din oficiu, însă cu chemarea părţilor.
  • Articolul 331
  • Incheierile prin care instanţa a solutionat cererile facute de părţi în cursul desbaterilor vor fi motivate şi sînt considerate ca facand parte integrantă a hotărîrii.
  • Articolul 332
  • Dispozitiile art. 140 se aplică şi în privinta hotărîrilor.
  • Articolul 333
  • Hotărîrea va fi redactata şi semnata în termen de 15 zile".



10229 de afisari



motivare
cristi22 [utilizator], Joi, 8 aprilie 2021, 15:03
+17/17
CCR va redacta insa motivarea acestei decizii numai peste 2 ani. :))
Vrem o tara ca afara!
adi_69 [utilizator], Joi, 8 aprilie 2021, 15:07
+10/10
"În majoritatea statelor europene, precum Franța, Germania, Marea Britanie, deciziile sunt pronunțate odată cu motivarea. Procedura actuală de la noi, în care motivarea vine după pronunțarea sentinței, se mai regăsește doar în câteva state din Estul Europei."
inca 21 de comentarii comenteaza