Dl. Naghi Vasile avea profilul care l-ar fi pus pe lista neagră a COVID-19. 85 de ani, diabetic, hipertensiv, boală renală și pancreatită cronică. Dl Naghi s-a vindecat însă de COVID-19, a fost externat din spital cu indicația de a-și monitoriza afecțiunile existente, fără tratament suplimentar, deși reclama o durere abdominală acută. Peste patru zile, familia a fost nevoită să sune la 112 pentru că starea sa s-a înrăutățit. Omul, pe care nu-l dovedise COVID-19, avea să fie victima infecțiilor nosocomiale.

Sectie de Terapie Intensiva COVID-19Foto: Report.md

Clostridium difficile fiind prima confirmată, la doar patru zile după ce fusese lăsat să plece acasă. La 22 de zile după ce a fost declarat vindecat de COVID-19, dl Naghi a murit din cauza șocului septic, scrisoarea de constatare a decesului menționând nu mai puțin de trei infecții de pe lista celor nosocomiale: cu clostridium difficile, klebsiella și candida. Pe foaia de deces se menționează clar „sepsis cu punct de plecare urinar( klebsiella) și pulmonar (candida)”, la care se adugă „enterocolita acută cliostridium difficile”.

Internat pe 3 decembrie, externat pe 18, cu recomandarea de hidratare și vaccinare antigripală de sezon

Bărbatul de 85 de ani a ajuns pe 3 decembrie la Spitalul Victor Babeș, diagnosticat cu COVID-19. Deși suferea de afecțiuni care îl încadrau în categoria de risc maxim – diabet, hipertensiune, boală renală și o pancreatită cronică – evoluția bolii nu i-a fost una defavorabilă.

Cu două zile înainte de a fi externat, a început să acuze dureri în zona abdominală și sacrală. Fiul său a declarat pentru Hotnews.ro că tatăl său l-a sunat pentru a se plânge de acest lucru. Acesta a sunat medicii care-l aveau în îngrijire, iar tatălui său i s-au administrat calmante. „Acest lucru nu este măcar scris în foaie de externare. Pur și simplu, nu și-au bătut capul, l-au tratat ca pe un bătrân care oricum nu mai are viitor”, a declarat fiul său pentru HotNews.ro.

Pe 18 decembrie Naghi Vasile este externat din Spitalul Victor Babeș, vindecat de COVID-19, biletul de externare având ca recomandări control cardiologic, diabetologic, hidratare corespunzătoare și vaccinare antigripală de sezon.

Bilet externare „Victor Babeș”, 18 decembrie 2020

Fiul său susține că nu i s-au făcut analize pentru depistarea infecțiilor nosocomiale, acestea nefiind de altfel menționate în documentele eliberate de la spital la externare.

Din nou în spital după patru zile, apare și Clostridium în analize

Starea bărbatului s-a înrăutățit însă, durerile pe care le reclamase acutizându-se, astfel încât familia este nevoită să sune peste doar patru zile la salvare, pe 22 decembrie, iar bătrândul este internat de urgență, de această dată la Spitalul Sf. Pantelimon.

„Medicii de aici s-au dat peste cap să afle ce are”, a declarat fiul său.

În analizele făcute aici, în prima zi, apare și prima infecție nosocomială, cea cu clostridium difficile.

Infecție cu Clostridium depistata la internarea la Spitalul Pantelimon, pe 23 decembrie

Starea pacientului se înrăutățește însă, începe să aibă stări de confuzie și dificultăți de respirație. „I-au făcut CT la cap și la plămâni, au ieșit ok, iar apoi excluzând altceva și continuând investigațiile, au determinat candida și klebsiella”, a precizat fiul său.

Din păcate, în ciuda tratamentului, infecția devine sistemică, iar organele îi cedează pe rând, sfârșitul fiind inevitabil. Pe 8 ianuarie, Naghi Vasile a murit din cauza șocului septic. „Sepsis cu punct de plecare urinar( klebsiella) și pulmonar (candida)”, scrie negru pe alb în documentele eliberate de medici.

Scrisoare medicală eliberată după deces de Spitalul Pantelimon

Certificat constatator al decesului

Managerul de la „Victor Babeș”: Noi nu avem în momentul acesta Clostridium la spital

Emilian Imbri, managerul spitalului „Victor Babeș” susține că unitatea medicală pe care o conduce nu are probleme cu infecțiile nosocomiale, cu atât mai puțin cu Clostridium care în cazul dlui Naghi a fost depistat la patru zile de la externare.

„Este dificil de dovedit de unde este infecția. Putea să ia Clostridium din orice alt spital prin care a umblat în ultimii 10 ani, pentru că Clostridium nu se elimină din organism. Orice medic poate să explice acest lucru. De la noi din spital, el a plecat vindecat de COVID. Sunt persoane care mor acasă, după ce pleacă din spital, din cauza complicațiilor cauzate de COVID-19. O persoană cu vârsta peste 80 de ani poate avea complicații, din cauza bolilor pe care le-a dus toată viața”, a declarat el pentru HotNews.ro

Întrebat dacă se fac analize pentru infecții nosocomiale pacienților internați, inclusiv pentru Clostridium, Imbri a răspuns: „Cum să nu se facă? Sigur că se fac. Noi nu avem în momentul acesta Clostridium la spital. Înainte, când aveam toate afecțiunile infecțioase, aveam și Clostridium, era pavilion separat în care veneau cei care aveau infecții cu Clostridium. Într-un spital în care ai doar COVID și nu mai tratezi nicio altă boală nu poți să ai infecție intraspitalicească cu altceva decât ce există în spital declarat. Noi de un an de zile numai COVID tratăm și tot ce a fost infecție intraspitalicească adusă din alte spitale a fost depistată și declarată. Acestea nu sunt lucruri care se ascund. Se fac anchete epidemiologice, se fac dezinfecții, pe lângă cele care sunt uzuale, se fac periodic”.

Imbri a mai spus că „familia poate face o reclamație scrisă către Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș, iar noi vom da un răspuns, apoi ne pot acționa în justiție, aceasta este procedura (...) Eu chiar am avut discuții cu aparținători pe care i-am sfătuit să ne dea în judecată, pentru că printr-o judecată corectă îți poți dovedi nevinovăția”.

Infecțiile nosocomiale, neraportate

În ultimii ani, în România s-au raportat în jur de 20.000 de infecții nosocomiale în spitale, o problemă remarcată însă fiind cea de subraportare deoarece țara noastră raportează de 10 ori mai puține infecții decât în alte țări din UE, potrivit statisticilor europene.

Președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, Vasile Cepoi, declara într-un interviu din 2019, că media națională a raportării infecțiilor nosocomiale este de 0,84%, în timp ce media raportărilor în Uniunea Europeană depășește 4%.

“Atâta vreme cât se vor pune sancțiuni pentru că au fost raportate, pentru că au fost depistate și raportate infecții, sigur că unitățile sanitare se vor păzi de a raporta, chiar dacă vor lua măsuri în interiorul lor. Măsuri care, nefiind transparente, sigur că vor avea și o eficacitate redusă”, a avertizat el.

În primele șapte luni de pandemie – 1 martie -30 septembrie 2020 – au fost raportate cazurile a doar 1.356 de pacienți din spitalele românești care s-au infectat cu infecții asociate actului medical (infecții nosocomiale), potrivit unei note a Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) privind infecțiile raportate oficial de spitale. Dintre pacienții afectați, 274 erau internați în spitale COVID, 557 în spitale de suport COVID, iar 525 în spitale non-COVID. În documentul ANMCS nu se precizează în ce fel au afectat infecțiile nosocomiale starea acestor pacienți și nici despre ce spitale este vorba.

Vlad Voiculescu: Unul dintre marii criminali în sistemul sanitar din România: infecțiile nosocomiale

Întrebat 14 ianuarie, într-o emisiune televizată, dacă sunt raportate infecţiile nosocomiale din spitale, ministrul Sănătăţii a răspuns că acestea nu sunt raportate.

"În continuare nu sunt raportate. Nu se raportează aşa cum ar trebui să se raporteze. Aştept să văd cifrele de luna asta. E clar că problemele din sistemul sanitar nu au dispărut odată cu COVID-19. Ceea ce a făcut această pandemie este că a acoperit problemele din sistem cu un soi de pătură, dar sunt oameni care suferă, sunt oameni cu boli cronice care au avut acces mai greu la servicii de sănătate”, a afirmat Vlad Voiculescu, la TVR.

După incendiul de la „Matei Balș”, ministrul Sănătății a anunțat înființarea unui fond național pentru siguranța pacienților în spitale având printre scopuri și combaterea infecțiilor nosocomiale.

„Avem la dispoziție bani europeni, prin PNRR, avem bani din buget. Ne vom asigura că vor fi folosiți prioritar pentru îmbunătățirea urgentă a infrastructurii de siguranță în spitale. Ne referim la securitatea la incendiu, la cutremure și nu în ultimul rând la unul dintre marii criminali în sistemul sanitar din România: infecțiile nosocomiale”, a explicat ministrul Sănătății.

Manager spital COVID-19: Infecțiile nosocomiale, o problemă reală pe care o avem și care este întreținută și de numărul mare de pacienți

Problema infecțiilor nosocomiale rămâne una importantă în spitalele COVID. O spune managerul de la Marius Nasta.

„Cu toții ne-am dori spitale noi în care actul medical să fie valorizat inclusiv de locul unde este desfășurat. Soluția reală și corectă pentru pacientul român este un spital nou, care să aibă circuite adecvate anului în care trăim, care să aibă saloane cu unul maxim 1-2 paturi care ne-ar duce la o limitare a infecțiilor nosocomiale, o problemă reală pe care o avem și care este întreținută și de numărul mare de pacienți pe care îl avem în acest moment în saloane, pe lângă celelate aspecte care pot fi luate în discuție”, a declarat Beatrice Mahler. ​