Folosite preponderent în scop recreațional, precum și în media și divertisment (ca să nu mai vorbim de aplicațiile militare), dronele își fac loc încet, dar sigur, și în domeniul comercial. Cât de aproape este momentul la care coletele cu produsele pe care le comandăm online ne vor fi livrate cu ajutorul dronelor depinde în mare parte de acoperirea unor goluri legislative.
Deși există o serie de lacune în legislația relevantă, companiile din sectoarele comerț și logistică sunt atrase de acest subiect, datorită beneficiilor pe care le-ar putea aduce tehnologia dronelor în serviciile de livrare.
De altfel, autoritățile au început să creeze un cadru de reglementare pentru utilizarea dronelor în Uniunea Europeană, urmând exemplul Statelor Unite, unde dronele sunt folosite deja într-o fază incipientă pentru diverse activități comerciale de livrare.
Spre exemplu, pe parcursul anului 2019, compania de curierat UPS, precum și Alphabet (compania mamă a Google) au obținut de la Administrația Federală a Aviației din Statele Unite („FAA”) certificate de transport aerian care le aprobă pentru zboruri autonome cu drone în unele zone din SUA în scopul furnizării de servicii către public. De asemenea, în august 2020, Amazon Prime Air a primit un certificat de transport aerian de la FAA care îi permite companiei Amazon să efectueze livrări folosind drone de livrare de dimensiuni reduse dincolo de raza vizuală a operatorului.
Reglementări la nivelul Uniunii Europene
În anul 2020 au intrat în vigoare regulile comune pentru utilizarea dronelor în zona UE, publicate în 2019 de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației („EASA”), apoi modificate și completate. Acestea creează liniile directoare universale pentru ceea ce le este permis sau nu operatorilor de drone în spațiul UE.
De asemenea, începând cu 31 decembrie 2020 își produce efectele Regulamentul UE 2019/947 privind normele și procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord („UAS”, de la termenul în engleză unmanned aircraft system), care se aplică pe teritoriul și în spațiul aerian al statelor membre UE.
Tot de la finalul anului trecut, cadrul de reglementare la nivelul UE permite operațiunile cu UAS în mediul urban, clasificat ca risc mediu. Această posibilitate a fost acordată prin decizia EASA care a modificat metodologia de evaluare a riscurilor în ceea ce privește zborul peste zone populate și ansamblurile de persoane, precum și standardele de navigabilitate ale unui UAS. În acest sens, în anul 2021 EASA urmează să publice și standardele privind operațiunile relevante caracterizate ca având un risc ridicat.
Concret, începând cu 31 decembrie 2020, operațiunile cu drone ar putea furniza servicii publice, oferind inclusiv posibilitatea de a transporta echipamente medicale și vaccinuri.
Totuși, legislația europeană în legătură cu UAS are deocamdată un caracter general și nu tratează în mod particular condițiile de autorizare sau de folosire a dronelor în scop comercial, ci se rezumă în principal la reglementarea condițiilor de zbor pentru toate tipurile de UAS.
Reglementări naționale
În ceea ce privește planificarea și desfășurarea activităților de zbor cu UAS în spațiul aerian național al României, în completarea prevederilor actelor normative europene menționate mai sus, mai trebuie avute în vedere și prevederile legislației naționale. Acestea includ Legea nr. 21/18.03.2020 privind Codul aerian al României, o Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor cu aeronave în spațiul aerian național (încă în curs de aprobare), precum și Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1338/2016 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-IA „Înmatricularea aeronavelor civile”.
Aceste reglementări naționale au caracter general aplicabil aeronavelor, însă conțin anumite excepții, care ar putea face ca unele categorii de UAS sa aibă un regim mai relaxat. Astfel, prevederile privind înmatricularea aeronavelor civile nu se aplică UAS cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 150 kg. De asemenea, în măsura în care nu contravine reglementărilor europene, UAS din această categorie pot ateriza pe/ pot decola de pe un teren/ o suprafață de apă, altul/ alta decât un aerodrom certificat, atunci când execută zboruri de zi, în anumite condiții.
Astfel de exceptări ar putea ușura implementarea utilizării comerciale a dronelor în scopul activităților de livrare a coletelor.
Aspecte de avut în vedere de către comercianții interesați de livrarea cu drone (și nu numai)
Utilizarea dronelor în activitatea economică presupune numeroase cerințe de aprobare și reglementare. Legislația actuală prevede autorizațiile, planurile de zbor și verificările de siguranță necesare aeronavelor înainte de a li se permite să decoleze, însă, în cazul dronelor de livrare, ar fi nevoie de prevederi suplimentare caracteristice acestei activități de transport.
Pe lângă nevoia unui cadru de reglementare mai clar și mai specializat, utilizarea dronelor pentru livrarea de bunuri în scop comercial trebuie să ia în considerare și alte aspecte care pot afecta modelul de afaceri și siguranța unor astfel de servicii. Printre altele, trebuie avute în vedere și aspecte ce țin de posibilitatea provocării de daune (spre exemplu, daune materiale reieșite din accidente generate de traficul dronelor, vătămări fizice etc.), necesitatea încheierii de polițe de asigurare specifice, sau anumite inconveniente logistice ce ar putea reieși din livrările de colete în zonele urbane (cum ar fi livrarea într-o clădire de apartamente).
Având în vedere tendințele internaționale privind folosirea de drone în activitatea de livrare de bunuri, dar și pașii legislativi întreprinși deja la nivel european, este de așteptat să vedem în viitorul nu prea îndepărtat acte normative care să reglementeze în mod specific modalitățile de operare a unor drone pentru activități de livrare de bunuri.
Totodată, legislația din alte domenii va trebui aliniată pentru a face posibilă prestarea unor astfel de servicii. Spre exemplu, va fi nevoie de modificări legislative în domeniul reglementării activităților de curierat, sau de schimbări legislative care să le permită companiilor de asigurare să creeze produse specifice pentru acoperirea riscurilor.
În final, va fi nevoie ca legislația relevantă să asigure un echilibru între previzibilitatea și siguranța juridică necesare companiilor care vor oferi aceste servicii, pe de o parte, și interesele clienților acestora și ale populației în general, pe de altă parte. În acest context, rămâne de urmărit ce formă vor îmbrăca prevederile legislative care vor face posibilă afișarea pe ecranul dispozitivelor noastre electronice a mesajului „coletul dumneavoastră a fost livrat cu drona”.
Articol scris de Mădălina Neagu (partner) și Vlad Săndulescu (attorney at law), avocați în cadrul Schoenherr și Asociații SCA
