Estimăm că economia României ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei până la jumătatea anului 2022, ca urmare a creșterii produsului intern brut (PIB) cu aproximativ 3,7% în 2021 și cu 5% în 2022, după o contracție de circa 5,5% în 2020, arată un raport publicat miercuri de UniCredit Bank.
Consumul privat își va reveni începând din vara lui 2021, după ce rata șomajului va atinge nivelul maxim în primul trimestru din 2021. Investițiile vor fi dominate de cheltuielile cu infrastructura, susținute de intrări mai mari de fonduri europene, care ar putea acoperi deficitul de cont curent. Anticipăm o scădere a deficitului bugetar până la 7% din PIB în 2021, respectiv 4% din PIB în 2022, menținând datoria publică sub nivelul de 50% din PIB până în 2022 și ratingul țării în categoria recomandată investițiilor.
Anul acesta, cursul de schimb euro-leu s-ar putea muta în intervalul de tranzacționare 4,90-5,00, mai arată documentul.
Coaliția de guvernare formată în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 include trei partide. Partidul Național Liberal (PNL) este cel mai mare partid din coaliție, deși a pierdut alegerile în fața Partidului Social Democrat (PSD). Noul prim-ministru, Florin Cîțu, fost ministru de finanțe, este membru al PNL, iar USR-PLUS și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), parteneri în coaliție, au primit mandate de vice prim-ministri; președinția Senatului a revenit, de asemenea, USR-PLUS.
Este probabil ca această coaliție să se mențină cel puțin până în 2022. PNL și USRPLUS nu își pot asuma riscul unor alegeri anticipate. Pe fondul gestionării deficitare a crizei medicale din 2020, popularitatea PNL ar putea scădea în continuare.
În cazul în care ar fi organizate alegeri anticipate, ambele partide ar pierde teren în fața Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă dreapta care, în mod surprinzător, a devenit al patrulea partid ca mărime din Parliament. Prioritățile noului guvern sunt limitarea efectelor pandemiei și relansarea economică. Pentru a diminua presiunea resimțită de secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI) și pentru a fi posibilă o relaxare a restricțiilor, sunt necesare intensificarea testării și anchete epidemiologice mai eficiente. Este puțin probabil ca vaccinurile să ofere o rezolvare rapidă a crizei sanitare, în condițiile în care capacitățile și personalul disponibile pentru activitatea de vaccinare sunt insuficiente, iar populația este încă destul de reticentă. Pentru a încuraja imunizarea, comunicarea oficială trebuie să se îmbunătățească. Principalul risc este ca relansarea economică să fie mai lentă decât anticipează autoritățile.
În 2020, guvernul minoritar al PNL a implementat un pachet de sprijin financiar diversificat, de dimensiune medie în comparație cu tările vecine, însă multe măsuri au fost implementate cu întârziere din cauza ineficiențelor birocratice. Acest lucru s-a reflectat în faptul că România a avut în T3 2020 cea mai mică revenire dintre țările din Europa Centrală și de Est (ECE) care sunt membre ale Uniunii Europene (UE).
Chiar dacă economia a evitat la limită o contracție în T4 2020, cu restricții limitate în pofida creșterii exponențiale a numărului de cazuri, lucrurile ar putea fi diferite în T1 2021 dacă rata de încărcare a secțiilor ATI va crește peste 90%. În 2021, sprijinul anti-criză direct și indirect ar putea scădea la 3,1% din PIB de la aproximativ 5,7% din PIB în 2020. În pofida menținerii măsurilor de sprijin pentru șomaj tehnic și pentru munca part-time, anticipăm o majorare a ratei șomajului la peste 6% în 2021, cu un al doilea val de concedieri probabil în T1 2021. Acest lucru ar putea amâna revenirea consumului până în T2 2021. Cu toate acestea, intențiile de consum rămân la un nivel ridicat, iar acest lucru se vede inclusiv în intenția consumatorilor de a accesa credite, așa cum este aceasta măsurată de bănci.
Astfel, consumul privat ar putea reveni la nivelul la care se situa înaintea crizei până în T4 2021. Gradul ridicat de îndatorare ar putea limita spațiul rămas pentru acordarea de credite garantate către întreprinderi mici și mijlocii (IMM), care au atins un nivel de 1,7% din PIB. Este probabil ca granturile acordate cu întârziere să aibă un impact mai mare. Pe de altă parte, companiile cu cifră de afaceri de peste 20 de milioane de lei ar putea beneficia de o schemă de garantare de aproape 0,4% din PIB din parte statului. Cea mai mare problemă a companiilor românești este competitivitatea redusă, atât pe plan extern, cât și intern, în comparație cu companiile importatoare. Leul supraevaluat este doar parțial responsabil pentru acest lucru.
Lipsa investițiilor din ultimii patru ani, determinată de modificările fiscale (în special pentru investitorii străini), a condus la scăderea productivității, a marjelor și a numărului angajaților din industrie, chiar și înainte de criza cauzată de COVID-19. Competitivitatea redusă a determinat o creștere a deficitului comercial în 2020. Acest lucru diferențiază România de celelalte țări din Europa Centrală și de Est care sunt membre ale Uniunii Europene, unde exporturile au scăzut mai puțin decât importurile. Anticipăm un reviriment limitat al producției industriale în 2021-2022 și acest lucru doar în cazul în care cererea pentru mașini și nave își va reveni.
Reducerea graduală a numărului de angajați din industriile manufacturiere cu valoare adăugată mică și restricțiile care afectează sectorul HORECA ar putea amâna întoarcerea la nivelul de angajați de dinaintea crizei până în anul 2023 sau chiar mai târziu. O altă prioritate a guvernului sunt investițiile. Judecând după evoluția din 2020, este foarte probabilă o majorare a cheltuielilor pentru infrastructură co-finanțate din fonduri europene. Transferuri întârziate din bugetul UE aferent perioadei de programare 2014- 2020 și granturi aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU) așteptate începând din a doua jumătate a anului 2021 vor contribui la creșterea economică, fără a influența însă deficitul bugetar. Este probabil ca deficitul bugetar să se reducă de la aproximativ 9,8% din PIB în 2020 până la aproximativ 7% din PIB în 2021, diminuarea urmând să continue spre 4% din PIB în 2022. Există posibilitatea ca deficitele să fie mai mici în 2021-2022 dacă economia își revine mai repede. Drept urmare, datoria publică ar putea rămâne puțin sub 50% din PIB în 2022, pentru ca ulterior să scadă și, astfel, să se mențină sub mediana datoriei publice a țărilor cu rating BBB. Ca atare, anticipăm că agențiile de rating vor păstra ratingul suveran al României în categoria recomandată investițiilor.
Vezi aici varianta integrală a Raportului UniCredit.
3
3
