Brexit: Cât înseamnă încă o milă - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,0105marţi 26 ian 2021
Dosare Juridice - Brexit

Brexit: Cât înseamnă încă o milă

de Izabela Stoicescu Miercuri, 16 decembrie 2020, 9:41
- a A+
Imagine
Negocierile pentru un acord între UE si UK au fost împinse la maxim, forțând limitele de timp (și spațiu) într-un mod care, în urmă cu 4 ani, era de neimaginat. Pe 16 decembrie 2020 urma să ne ocupăm de bunurile în tranzit (ce se întâmplă dacă pleacă marfa din UK pe 30 decembrie și ajunge în România pe 1 ianuarie?), nu să ne îngrijorăm cu privire la ce cotă tarifară va fi aplicată (e.g. 12% sau 0% pentru haine din UK puse în liberă circulație în România?). Chiar și în acest ultim moment, Prim-ministrul britanic și președinta Comisiei Europene au anunțat că sunt dispuși să facă un ultim efort ("extra-mile") în vederea ajungerii la un acord.


Ne-am chinuit în anii din urmă să obținem AEO (o autorizație care conferă numeroase beneficii, e.g. proceduri simplificate și amânarea plății TVA în vamă).

Sau ceilalți, care nu aveam deloc volume cu state terțe, am obținut acel simplu cod EORI pentru a putea întocmi declarațiile vamale de import din UK sau de export către UK.

Am înțeles regulile de TVA: cum justific scutirea de TVA la export sau cum pot obține un certificat de amânare TVA la plată ca să nu mai finanțez taxa la import. Ca o paranteză, atenție la operațiunile triunghiulare - simplificările nu vor mai fi disponibile. Atenție de asemenea dacă a fost achitată TVA în UK în anul 2020, cererea pentru recuperare va putea fi depusă doar până la 31 martie 2021 (iar nu 30 septembrie 2021).

Așadar, am fost cu toții interesați să discutam despre Brexit: cu grupul de firme din care facem parte, cu autoritățile, cu comisionari vamali. Ne-am preocupat să actualizăm contractele pentru a stabili cine preia obligațiile de vămuire, am actualizat proceduri interne, am realocat sarcini și specializat personalul. Ne-am înscris la tone de conferințe (măcar în 2020 au fost online).

Însă, în condițiile unui hard-Brexit (fără acord), în relația cu UK vom opera după cotele tarifare aplicate cu orice alt stat terț. Impactul financiar este chiar și mai mare pentru mărfurile care au fost anterior importate în UK și pentru care s-au plătit o dată taxe vamale la introducerea pe teritoriul vamal. Din 2021, la punerea lor în liberă circulație în România, acestea ar fi supuse din nou taxelor vamale (ca efect al "rules of origin"), deci ajungem la o dublă impozitare. La fel și în situația-oglindă, dacă au fost/vor fi importate mărfuri în România (din China de exemplu) cu scopul vânzării lor și pe piața din UK, acolo vor fi din nou supuse vămuirii, ajungând la un preț necompetitiv.

În acest context, din păcate, în unele situații, pentru maratonul pregătirilor unele companii primesc doar medalie de participare. Sunt multe exemple în practică în care antreprenorii pur și simplu așteaptă, amână, nu doresc să continue operațiunile dintre UE și UK. Nu are sens economic, nu dau calculele pe hârtie, cu atât mai puțin în criza actuală. De aceea, un hard-Brexit anunțat atât de târziu, în decembrie 2020, este de fapt un disruptive-Brexit.

Separat, sunt companii care se gândesc la soluții să minimizeze impactul (operațional sau financiar) la nivel de grup. Unele și-au schimbat deja o dată modelul de business pe vremea când speranțele pentru un soft-Brexit, cu acord, erau încă mari; de exemplu, au planificat redirecționarea importurilor din UK printr-o anumită țară din UE - pentru o mai bună gestiune și mai bun control la nivel de grup, fiind asumate costurile de transport aferente operațiunilor intra-comunitare ulterioare (costuri care, date fiind și tarifele vamale erga omnes , posibil să nu mai poată fi asumate).

În final, putem vorbi de categoria celor care vor continua, inevitabil, operațiunile cu UK indiferent de condiții. Sunt sute astfel de companii românești care au volume anuale de milioane de euro, conform datelor INS. Impactul financiar semnificativ, ca urmare a aplicării tarifelor standard OMC, posibil să fie însă temporar. Dacă negocierile nu se finalizează pozitiv în decembrie, se vorbește totuși de faptul că acestea vor putea fi reluate și continuate anul viitor, un hard-Brexit prietenos ("friendly no-deal"). De menționat că aceste negocieri se poartă cu întreg blocul comunitar. UK poate încheia acorduri bilaterale cu alte state terțe, dar nu poate încheia un acord bilateral doar cu România, de exemplu.

Până atunci, rămâne să ne obișnuim cu "frontiera inteligentă" (cum a fost numit un cumul de sisteme informatice și reguli utilizate, la frontiera externă a UE înspre UK, de către Franța, Belgia și Olanda în scopul acomodării fluxurilor de export-import). Rămâne să recapitulăm/confirmăm care este setul complet de documente pe care trebuie să îl aibă asupra lor șoferii care trec granița cu UK (fără Irlanda de Nord, despre care știm deja ca este exceptată), cum stabilim corect încadrarea tarifară și originea mărfurilor. Rămâne să ne luptam pentru eventuale simplificări și autorizații care ar ușura situația.

Poate că rareori un final de an a fost atât de incert.

Pe lângă Brexit: stimulul de 2 trilioane de dolari în SUA e pe hold. Bugetul UE de 1,8 trilioare de euro (ce include și pachetul de 750 milioane de euro numit "EU Next Generation") e blocat. În România nu avem încă Guvern și nu știm sigur cine va fi prim-ministru. Pandemia actuală nu știm cât mai durează, cum va evolua, și cât de îndelungate vor fi efectele în economie. Și bineînțeles: modificările la Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, propuse și pregătite ani la rândul, sunt în curs de promulgare de către președinte, dar nu le avem încă în Monitorul Oficial.

Pentru a obține un rezultat pozitiv vizavi de toate incertitudinile actuale, merită într-adevăr efortul cu fiecare ultim pas. O milă terestră înseamnă 1,6 km. O milă marină înseamnă 1,8 km.

Articol semnat de Izabela Stoicescu, Tax Manager, Țuca Zbârcea & Asociații Tax​


11895 de afisari



Niciun comentariu
comenteaza