Primarul PNL de comună care a vrut să-şi cumpere, din bani publici, limuzină de 60.000 de euro. Primarul liberal al comunei Homocea, Vasile Petrea, a vrut să facă o extravaganţă din bani publici, practic un cadou de sărbători după rezultatele bune de la alegerile locale. Aşa se face că a lansat o procedură simplificată de licitaţie online, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), pentru achiziţionarea unui autoturism estimat la aproximativ 60.000 de euro. Mai exact, 273.000 de lei, cu tot cu TVA, buget îndestulător pentru un SUV 4x4. Adică, aşa cum rezultă din anunţ, o maşină puternică, cu capacitate cilindrică de 2.000 mc, cu tracţiune integrală, dezvăluie Adevărul.

Subiectele zileiFoto: Colaj foto

De ce niciun partid nu vrea Ministerul Educației. „Ipocrizia” lui Iohannis. Niciun partid nu are o viziune clară pentru educație, respectiv o echipă care să o pună în aplicare. Acesta ar fi dintre cauzele pentru care niciun partid nu vrea să-și asume răspunderea pentru Ministerul Educației, crede Mihai Vasile, cercetător în educație și alte domenii din sfera socială. Cea mai ciudată situație este la PNL: nu doar că au propus cel mai cuprinzător program pe educație, dar mai au în spate și documentul de viziune și strategie „România Educată”, patronat de președintele Klaus Iohannis. Logic, coerent, ar fi fost ca echipa care a lucrat la proiectul „România Educată” să fie trimisă la minister să o și implementeze, scrie Libertatea.

Patriotismul: de la Corneliu Coposu la Diana Şoşoacă. Cei care au crezut că odată cu dispariţia lui CV Tudor extremismul a dispărut şi el s-au îmbătat cu apă rece. Rasismul, intoleranţa faţă de minorităţile de orice fel, punerea la zid a valorilor, oportunismul, impostura şi-au continuat marşul în subteranele societăţii fără ca partidele democrate şi proeuropene, presa, analiştii, intelectualii autentici să bage de seamă. Iar acest autism se datorează unui dictat ipocrit al categoriilor enunţate, anume al lipsei de implicare în a pune piatra de temelie la zidirea spiritului comunitar. Indiferenţa faţă de masele dezorientate şi uşor de manipulat a condus la apariţia pe scena politică a unor aventurieri mai mult sau mai puţin cunoscuţi pînă la alegerile parlamentare, scrie Deutsche Welle.

CTP: Rasă și rațiune. Dl Colțescu s-a dovedit a fi incompetent și inconștient. În fotbalul european sunt acum nenumărați jucători din Africa, America de Sud și de Nord sau Asia. Amestecul acesta de rase, etnii, naționalități, culturi înseamnă o problemă pentru oficialii europeni, care au datoria să țină situația sub control. Dl Colțescu nu a ținut seama de nimic din toate acestea când a rostit „ăla negru”. A făcut-o pentru că e rasist? Nu știu și nu mă interesează. Rasismul e o atitudine mentală, un mod de a gândi. Nu am acces în capul dlui Colțescu și nimeni nu trebuie să aibă. Într-o societate liberă, gândurile sunt libere. Legile pot sancționa faptele, vorbele, gesturile, nu gândurile, scrie Cristian Tudor Popescu în Republica.ro.

Prima deputată patrioată AUR pe Ilfov unește românii din Porsche, Mercedes și BMW. Are și trei case. Trei case, două spații comerciale, trei terenuri și trei mașini de teren: Porsche Cayenne, Mercedes ML și un BMW X1. Asta e averea cu care va intra în parlament Gianina Șerban, câștigătoarea unui fotoliu de deputat în județul Ilfov pe listele AUR. Firma soților Șerban, Green Residențial Construct, se ocupă cu construcția locuințelor în localitatea ilfoveană Cornetu. Anul trecut, firma a avut o cifră de afaceri de peste 1,82 milioane lei, potrivit Newsweek.

Povestea unui deputat AUR, spusă de primăriţa care l-a învins la locale: „L-au scos oamenii din primărie, voi l-aţi ales pentru a face ordine în ţară”. Cel mai tânăr primar din Alba, Iulia Stănilă, prezintă povestea fostului primar din Şpring, ajuns deputat din partea AUR. Cei doi s-au ”duelat” de două ori, în 2016 şi 2020, pentru funcţia de primar. În 2020, Daniel Rusu a fost învins de candidata PNL. Iulia Stănilă critică dur alegerea fostului primar în Parlament şi susţine că în cei 16 ani, acesta nu a făcut aproape nimic pentru comuna Şpring. ”Pădurea comunală a fost afacere de familie, oamenii achitau 5 m3 de lemn şi primeau 3,5, probabil aşa se explica zecile de metri cubi în plus găsiţi la controlul pe teren.”, spune Stănilă, potrivit Adevărul.