Majoritatea afacerilor încep prin înființarea unei societăți, de regulă, un SRL, iar înființarea societății este considerată a fi o simplă formalitate ce trebuie rezolvată rapid. Doi soți decid să înceapă o afacere împreună, un părinte cu unul din copiii săi, doi prieteni sau două prietene. În semn de respect și de încredere reciprocă li se pare normal ca la înființarea societății să împartă egal beneficiile și pierderile afacerii, stabilind participația lor în cote de 50- 50.
Această normalitate morală a împărțirii „frățești” a proprietății are ca revers anormalitatea funcționării societății. Astfel, cu toate că se cunoaște și recunoaște regula majorității în luarea deciziilor, în cazul împărțirii cotelor de participare 50-50, majoritatea înseamnă, de fapt, unanimitate, iar din 2 voturi posibile majoritatea se obține doar prin acordul unanim al celor 2 voturi exprimate.
1. Riscurile egalității de vot dintre asociați
Printr-un proces decizional greoi se poate ajunge la blocaje și astfel se întârzie adoptarea unor decizii ce sunt cruciale pentru funcționarea societății, cum ar fi:
(i) aprobarea situațiilor financiare anuale și repartizarea profitului net între asociați;
(ii) desemnarea administratorului sau revocarea/ demiterea acestuia și descărcarea sa de gestiune;
(iii) urmărirea administratorilor pentru daunele cauzate societății;
(iv) modificarea actul constitutiv;
(v) retragerea unui asociat și transferul părților sociale ale acestuia către o terță persoană, etc.
Cele de mai sus sunt doar câteva aspecte comune, uzuale, în activitatea unei societăți, iar dacă asociații nu reușesc să găsească numitorul comun de fiecare dată când o decizie trebuie luată, respectiv unanimitatea cerută de structura de 50-50, atunci societatea devine nefuncțională și rămâne în urma competitorilor care sunt mai abili și cu un proces decizional mai suplu și organizat.
De asemenea, orice disensiuni legate de buna administrare a companiei, a strategiei de business, a utilizării resurselor financiare pot crea dificultăți sau chiar blocaje cu privire la realizarea obiectului de activitate, situație care conduce în cele din urmă la dizolvarea sau la insolvența societății în condițiile Legii nr. 85/2014.
2. Răspunderea personală a asociaților în cazul insolvenței
Mecanismul stabilit pentru aprobarea deciziilor nu are relevanță numai pentru succesul business-ului, ci și pentru răspunderea asociaților în cazul în care societatea eșuează și intră în insolvență.
Astfel, asociații și administratorii pot fi obligați de către instanță, în anumite circumstanțe, să suporte personal, în tot sau în parte, pasivul companiei insolvente, dacă se dovedește că acțiunile, inacțiunile, blocajele sau hotărârile lor au cauzat falimentul societății.
Unele dintre situațiile prevăzute de Legea 85/2014, legea insolvenței, sunt specifice intrării în incapacitate de plată și presupun intenția de a deturna fondurile companiei în scopuri personale. Dar alte acțiuni, aparent normale pentru o societate aflată în dificultate financiară, se pot dovedi a fi cazuri ce atrag răspunderea asociaților, în baza interpretării situației de fapt date post factum de instanțele de judecată.
Astfel de acțiuni, interpretate de instanțe ca fiind în legătură cu insolvența, deci atrăgând răspunderea patrimonială a asociaților pot fi: (i) plata cu preferință a unui creditor în luna precedentă intrării în încetare de plată, dacă se dovedește că aceasta a fost făcută în dauna celorlalți creditori sau (ii) procurarea de fonduri în scopul întârzierii încetării de plăți prin mijloace ce pot fi considerate ca fiind ruinătoare pentru societate sau (iii) continuarea, în interes personal, a unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.
3. Recomandări pentru o structură managerială funcțională - pas de evitare a insolvenței
După cum se poate observa, linia dintre persoana companiei și persoana asociaților poate deveni neclară când vorbim de insolvența unui SRL, iar prevenția se poate asigura prin implementarea unei structuri manageriale funcționale încă de la înființarea societății, prin aplicarea mecanismelor guvernanței corporative.
Când evitarea structurilor egalitare de tipul 50-50 nu este dorită sau posibilă, există totuși soluții pentru evitarea situațiilor de blocaj, soluții ce implică reglarea mecanismelor de aprobare a hotărârilor. Cu titlu de exemplu, asociații pot preveni din start blocaje generate de potențialele neînțelegeri dintre ei prin derogarea de la regula majorității absolute a asociaților în actul constitutiv al societății. Astfel, chiar dacă ambii asociați participă în mod egal la beneficii și pierderi, aceștia ar putea să decidă că unul dintre ei va avea o pondere mai mare în adoptarea anumitor decizii indispensabile societății.
Este de înțeles că la început de drum obiectivul este succesul noii afaceri, iar nu problemele de management intern al firmei, care, la o primă vedere, pot fi reglate pe parcurs. Dar implementarea unui cadru de guvernanță corporativă potrivit nu trebuie gândit numai la companii mari cu mulți asociați și zeci de angajați, ci acest cadru trebuie sa fie prezent în orice companie, indiferent de mărimea ei, ca un schelet ce susține întreaga activitate.
Articol semnat de Ana Atanasiu, Senior Associate și Delia Lepădatu, Associate - PeliPartners
