La aproape un an după ce medicii au identificat primele cazuri de coronavirus în oraşul chinez Wuhan, ţara pare să intensifice o campanie ce pune sub semnul întrebării originea pandemiei de COVID-19.
Presa de stat a raportat intens despre coronavirusul descoperit pe ambalajele importurilor de alimente congelate, care nu a fost considerat un vector semnificativ de infecţie în alte părţi, şi cercetarea posibilelor cazuri de boală descoperite în afara graniţelor Chinei înainte de decembrie 2019, relatează Guardian, preluat de Mediafax.
Ziarul oficial People’s Daily a susţinut într-o postare pe Facebook săptămâna trecută că „toate dovezile disponibile sugerează că coronavirusul nu a început în Wuhan”.
Un purtător de cuvânt al ministerului de Externe, întrebat despre rapoartele presei de stat că virusul nu are originile în Chinei, a spus doar că este important să se facă distincţia între locul unde a fost detectat pentru prima dată COVID-19 şi locul în care a trecut bariera speciei pentru a infecta oamenii.
„Deşi China a fost prima care a raportat cazuri, nu înseamnă neapărat că virusul este originar din China”, a declarat Zhao Lijian într-un briefing. „Urmărirea originii este un proces continuu care poate implica mai multe ţări şi regiuni”, a adăugat acesta, relatează The Guardian.
Oamenii de ştiinţă chinezi au trimis chiar o lucrare pentru publicare către Lancet, aflat în evaluare, care susţine că „Wuhan nu este locul în care s-a petrecut pentru prima dată transmiterea SARS-CoV-2 de la om la om”, sugerând în schimb primul caz ar fi putut fi în „subcontinentul indian”.
Afirmaţiile potrivit cărora virusul a avut origini în afara Chinei sunt puţin credibile, potrivit oamenii de ştiinţă occidentali. Michael Ryan, directorul programului de urgenţă pentru sănătate la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a declarat că ar fi „foarte speculativ” să susţinem că boala nu a apărut în China.
Rapoartele despre COVID-19 care circulă în Italia în toamna anului 2019, par „slabe”, a declarat prof. Jonathan Stoye, virolog la Institutul Francis Crick din Londra.
„Datele serologice din Italia pot fi explicate cel mai probabil prin anticorpi cu reacţie încrucişată îndreptate împotriva altor coronavirusuri”. Cu alte cuvinte, anticorpii găsiţi în cazurile din Italia au fost declanşaţi la indivizi care au fost infectaţi de diferite coronavirusuri, nu cu noul coronavirus.
2
3
