INTERVIU Înregistrările adăugate în jurnalul de blockchain nu pot fi modificate nici măcar de administratori / Sistemul nu înregistrează și nu numără voturi, nu repartizează mandate (purtător de cuvânt STS, maior Cătălin Chirca) - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 3,9845joi 25 feb 2021

INTERVIU Înregistrările adăugate în jurnalul de blockchain nu pot fi modificate nici măcar de administratori / Sistemul nu înregistrează și nu numără voturi, nu repartizează mandate (purtător de cuvânt STS, maior Cătălin Chirca)

de R.M. Duminică, 29 noiembrie 2020, 11:36
- a A+
Imagine
Tehnologia blockchain implementată recent de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) oferă protecție și încredere, pentru că înregistrările adăugate în jurnalul de blockchain nu pot fi modificate sau șterse nici măcar de către administratorii acestora, afirmă, într-un interviu pentru HotNews.ro, purtătorul de cuvânt al STS, maior Cătălin Chirca. Potrivit purtătorului de cuvânt al STS, "toate informațiile sunt sigilate cu funcția de tip HASH (amprenta digitală a datelor), blocurile de date se reactualizează din 5 în 5 secunde, iar orice eventuală modificarea a informației generează o nouă amprentă care va fi vizibilă de toată lumea".


Informația pe scurt:

Despre tehnologia blockchain:
  • Datele cu caracter personal vor fi protejate și nu sunt expuse public în clar, ci amprenta digitală a acestora va inclusă în lanțul de blocuri și va fi publicată odată cu acestea.
  • Sistemul de tip blockchain este un sistem de audit privind exercitarea dreptului de vot și încărcarea documentelor în sistem, nu înregistrează sub nicio formă și nu numără voturi, nu repartizează mandate
  • cu ajutorul acestei tehnologii, oricine va avea acces, în timp real, dar și ulterior, pe site-ul https://voting.roaep.ro, la datele înregistrate în cele două sisteme informatice - Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), respectiv Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale (SICPV).
Despre aplicațiile dezvoltate și serviciile oferite de STS în pandemie:
  • Aplicația formular.sts.ro a înregistrat un număr total de accesări de 40.155.865, cu un maxim de 302.168 useri în 28.03.2020
  • aplicația imminvest.ro a înregistrat un număr total de accesări de 5.511.723, cu un maxim de 90.903 useri în 28.04.2020
  • În perioada pandemiei, STS a pus la dispoziția instituțiilor statului bunuri și servicii în valoare totală de peste 21,5 milioane lei
  • Numărul sesiunilor de videoconferințe realizate pentru instituțiile statului a crescut cu aproape 1.200% în martie - noiembrie, față de aceeași perioadă a anului trecut

Iată mai jos răspunsurile purtătorului de cuvânt al STS, maior Cătălin Chirca:

STS a anunțat la sfârșitul acestei săptămâni implementarea tehnologiei blockchain în sistemele și aplicațiile informatice care vor fi utilizate la alegerile parlamentare. Într-un comunicat de presă, STS afirma că tehnologia nu permite modificarea sau alterarea datelor înregistrate pe parcursul procesului electoral. Ce avantaje prezintă această tehnologie și ce prezumtiv tip de fraude / intervenții eronate sunt prevenite ?

Maior Cătălin Chirca: Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a implementat această soluție complementară de ultimă generație care garantează integritatea și consolidează transparența și trasabilitatea procesului electoral.

Este o tehnologie securizată de evidență, dezvoltată de STS pe baza cerințelor operaționale furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, cu ajutorul căreia oricine va avea acces, în timp real, dar și ulterior, pe site-ul https://voting.roaep.ro , la datele înregistrate în cele două sisteme informatice - Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) , respectiv Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale (SICPV) . Datele cu caracter personal vor fi protejate și nu sunt expuse public în clar, ci amprenta digitală a acestora va inclusă în lanțul de blocuri și va fi publicată odată cu acestea.

Dincolo de transparență, tehnologia oferă protecție și încredere, pentru că înregistrările adăugate în jurnalul de blockchain nu pot fi modificate sau șterse nici măcar de către administratorii acestora. Toate informațiile sunt sigilate cu funcția de tip HASH (amprenta digitală a datelor), blocurile de date se reactualizează din 5 în 5 secunde, iar orice eventuală modificarea a informației generează o nouă amprentă care va fi vizibilă de toată lumea.

Implementarea acestei soluții tehnice moderne este un alt instrument prin care oferim încrederea că nimeni nu modifică sau alterează datele din sistemele informatice dezvoltate și puse la dispoziție AEP de către STS.

Blockchain-ul utilizat de STS este unul privat, Proof of Authority. Acesta conține un nod cu mai multe replici fizice, găzduite în infrastructurile celor două sisteme informatice – SIMPV și SICPV.

Informațiile apar în sistem la momente specifice ale celor două sisteme informatice – validarea dreptului de vot în SIMPV și generarea documentului în SICPV. Sistemul dispune de o funcție publică de validare a informației, respectiv a blocului.

Este important să se înțeleagă clar că acest sistem de tip blockchain este un sistem de audit privind exercitarea dreptului de vot și încărcarea documentelor în sistem, nu înregistrează sub nicio formă și nu numără voturi, nu repartizează mandate.

Ce solicitări a primit STS din partea instituțiilor statului, de la începutul pandemiei și până în prezent?

Maior Cătălin Chirca: Contextul epidemiologic, generat de pandemia de COVID-19, a accelerat procesul de digitalizare a serviciilor furnizate de statul român. Am văzut că, în multe situații, barierele impuse de distanțarea socială pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, au fost depășite pe cale virtuală. Astfel, pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale, care prin core business-ul activității, este autoritatea de stat desemnată prin lege să pună la dispoziția instituțiilor publice din România o gamă largă de servicii complexe, infrastructuri, rețele și sisteme securizate de comunicații și tehnologia informației, asigurarea continuității activităților instituțiilor statului este o prioritate.
Instituția noastră furnizează servicii de comunicații și tehnologia informației atât instituțiilor cu rol în managementul situației epidemiologice, cât și celorlalte instituții de importanță majoră, precum sănătate, economie, afaceri interne, muncă și protecție socială, justiție, afaceri externe, fonduri europene, transporturi şi infrastructură, educație și cercetare. Principalele categorii de servicii de comunicaţii şi tehnologia informaţiei solicitate în lunile pandemice sunt:
  • videoconferinţă;
  • audioconferinţă;
  • voce în reţelele telefonice speciale şi de cooperare;
  • voce/date în reţelele publice;
  • voce în reţelele radio administrate de STS;
  • Internet;
  • rețele de tip VPN;
  • găzduire site-uri;
  • dezvoltarea aplicaţiilor informatice;
  • securitate cibernetică;
  • asigurarea de echipamente informatice.
Toate măsurile pentru limitarea efectelor pandemiei de COVID-19 au generat la nivelul instituției noastre un volum de muncă deosebit. Specialiștii STS au depus toate eforturile pentru adaptarea și optimizarea activităților instituțiilor beneficiare prin furnizarea serviciilor de audio și videoconferință, distribuirea de tablete ori telefoane pentru ședințele parlamentare online, dezvoltarea rețelei de corespondență e-mail securizată, găzduirea diferitelor platforme cu accesare multiplă în centrele de date proprii, dezvoltarea aplicațiilor informatice destinate centralizării datelor medicale sau eliberării online a diferitelor documente economice, precum și pentru a facilita telemunca prin intermediul rețelelor private virtuale (VPN).

Solicitările de servicii de telecomunicaţii speciale şi tehnologia informaţiei, precum şi modalităţile de implementare, au fost condiționate și caracterizate, în această perioadă, de o serie de particularităţi generate de:
  • creşterea exponenţială a numărului de solicitări de servicii de comunicaţii şi tehnologia informaţiei;
  • necesitatea micșorării timpilor de punere la dispoziţie a serviciilor solicitate şi prioritizarea implementării acestora pentru instituţiile implicate direct în managementul situaţiei epidemiologice;
  • creşterea ponderii de solicitări din sfera serviciilor de asigurare a lucrului colaborativ pe platforme de videoconferinţă şi audioconferință;
  • mărirea numărului de solicitări de servicii privind asigurarea, în mod securizat, a lucrului de la distanţă pentru personalul instituţiilor statului;
  • punerea la dispoziţia instituţiilor statului de echipamente portabile de comunicaţii şi tehnologia informaţiei;
  • creşterea volumului de trafic în reţelele tip Internet şi în reţeaua naţională WAN administrată de STS;
  • creşterea numărului de clienţi la nivel de servere şi aplicaţii;
  • creşterea complexităţii măsurilor de securitate cibernetică şi de asigurare a disponibilităţii ridicate a serviciilor;
  • măsuri specifice privind managementul resurselor de comunicaţii;
  • managementul intervenţiilor tehnice în condiţiile necesităţii asigurării protecţiei sănătăţii personalului propriu.
Comparativ cu anul trecut, a crescut numărul solicitărilor de servicii? Dacă da, cu ce procent?

Maior Cătălin Chirca: Am analizat datele din perioada martie-noiembrie 2020 și am avut o creștere a numărului de servicii cu 127,86% față de aceeași perioadă a anului trecut. Absolut toate cererile de servicii de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, furnizate de STS, au înregistrat o creștere exponențială din luna martie și până în prezent.

În perioada analizată, STS a asigurat 11.377 sesiuni de videoconferință pentru 96 instituții , ceea ce reprezintă o creștere de aproape 1.200% față de aceeași perioadă a anului trecut. Și numărul sesiuni de audioconferință este semnificativ, în total, fiind asigurate 3.824 de sesiuni pentru 89 instituții. Aceste două tipuri de servicii au necesitat crearea de conturi pentru instituțiile beneficiare, configurarea și distribuirea terminalelor informatice și a telefoanelor mobile. Cererile pentru aceste două tipuri de servicii a fost peste așteptările noastre, dar am reușit să ne aliniem, așa cum s-a întâmplat și în alte state europene sau de pe întreg mapamondul, cerințelor impuse de contextul actual.

Totodată, pentru asigurarea continuității activităților instituțiilor publice, a fost necesar să furnizăm echipamente de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, solicitate pentru gestionarea situaţiei epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor de prevenire a infectăr ii şi răspândirii noului coronavirus: 4.742 tablete și peste 2.000 de echipamente (telefoane mobile, laptop-uri, routere, modem-uri, echipamente radio, echipamente de securitate informatică etc.).

Pandemia a determinat și diversificarea serviciilor? Ce noi servicii ați oferit?

Maior Cătălin Chirca: În ceea ce privește diversificarea serviciilor, inginerii noștri în tehnologia informației au reușit să dezvolte aplicaţii, menite a veni atât în sprijinul cetățenilor, cât și a instituțiilor statului. Aplicațiile au fost realizate de către programatorii STS, pe baza nevoilor și în conformitate cu cerințele instituțiilor beneficiare. Sunt aplicații dezvoltate de la 0 de colegii noștri, care au colaborat intens cu specialiști din instituțiile respective pentru a livra cele mai simple și intuitive sisteme. În același timp, serviciile furnizate de STS beneficiază de securitate ridicată și acest lucru le conferă cel mai ridicat grad de încredere. Printre aplicațiile informatice dezvoltate în lunile de pandemie, cu mențiunea faptului că au fost realizate într-un timp record, amintesc:

  • aplicaţia corona-forms.stsisp.ro – aplicaţie informatică destinată managementului persoanelor infectate cu noul coronavirus și a persoanelor aflate în condiţii de izolare, carantină sau internare;
  • aplicaţia alerte.ms.ro – destinată centralizării de către Ministerul Sănătăţii a datelor statistice privind resursele medicale existente la nivel național, fiind accesibile și de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, Direcţiile de Sănătate Publică, spitale şi centrele de testare;
Pentru aceste două aplicații informatice, specialiștii STS au dezvoltat, configurat, administrat și realizat actualizări permanente. Totodată, utilizatorii acestora au primit tablete pentru accesarea aplicațiilor și au fost instruiți pentru completarea formularelor și actualizarea permanentă a bazelor de date.

aplicația csu.prevenire.gov.ro – platformă online, destinată operatorilor economici a căror activitate este afectată de măsurile generate de pandemia COVID-19, pentru a putea depune cererile pentru eliberarea certificatelor de situaţie de urgenţă;
  • total accesări: 2.253.897
  • total useri: 173.072
  • total certificate emise: 85.698
  • maximul: 25.455 useri în 06.04.2020
aplicația imminvest.ro – necesară înscrierii în Programului Naţional de Susţinere a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, IMM INVEST ROMÂNIA;
  • total accesări: 5.511.723
  • total useri: 368.395
  • total cereri transmise: 136.469
  • maximul: 90.903 useri în 28.04.2020
aplicația granturi.imm.gov.ro – sistem informatic integrat pentru înscrierea IMM-urilor afectate de impactul economic al pandemiei COVID-19, în vederea accesării de fonduri europene nerambursabile și de alte forme de ajutor de stat;
  • total accesări: 8.902.231
  • total useri: 145.041
  • maximul: 27.794 useri în 22.10.2020
  • total cereri transmise: 51.476 (29.250 măsura 1 + 22.226 măsura 2)
aplicația formular.sts.ro – site web în care au fost postate, în format editabil "declaraţia pe propria răspundere" şi "adeverinţa de la angajator";
  • total accesări: 40.155.865
  • total useri: 3.602.395
  • maximul: 302.168 useri în 28.03.2020
aplicația chestionar.stsisp.ro – site web ce conţine un chestionar on-line destinat completării electronice a declaraţiei epidemiologice, pentru a reduce timpul de aşteptare pe fluxul de sosiri în aeroporturi şi riscul de răspândire a virusului SARS-CoV-2;
  • total accesări: 602.169
  • total useri: 279.209
  • maximul: 13.034 useri în 20.06.2020

Ați furnizat și servicii de securitate cibernetică? Pentru ce instituții? În ce au constat acestea?

Maior Cătălin Chirca: Toate serviciile oferite de STS au beneficiat de un nivel ridicat de securitate, fiind derulate permanent acțiuni active și proactive de securitate. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, au fost înregistrate creșteri pe segmentul de servicii de securitate cibernetică cauzate de volumul ridicat al atacurilor de tip DDoS, al mesajelor de tip spam, al atașamentelor cu conținut malițios și al evenimentelor de securitate la nivelul aplicațiilor web găzduite.

Câte dintre aceste cereri de servicii au fost onorate efectiv și câte au fost refuzate din diverse motive (timp, costuri, lipsă de personal etc.)?

Maior Cătălin Chirca: Cu o organizare riguroasă și prioritizare exigentă, STS a onorat toate cererile de servicii de comunicații și tehnologia informației. Datorită faptului că administrăm o infrastructură IT&C rezilientă și adaptabilă, am reușit să răspundem tuturor solicitărilor venite din partea instituțiilor statului. Această perioadă a necesitat un efort deosebit. Pe lângă diversificarea serviciilor, creșterea impresionantă a numărului de solicitări pentru munca de la distanță, instituția noastră asigură în același timp și serviciile furnizate cu caracter permanent, respectând normele de prevenire și limitare a răspândirii noului coronavirus. Principalul capital pe care ne bazăm sunt oamenii, ingineri foarte buni care proiectează, dezvoltă, îmbunătățesc, operaționalizează și inovează în domeniul IT&C cu toată responsabilitatea.

La ce valoare se ridică serviciile oferite de STS pe timpul pandemiei?

Maior Cătălin Chirca : 21.563.761,53 de lei este valoarea bunurilor și a serviciilor puse la dispoziția instituțiilor statului în perioada martie-noiembrie, strict valoarea de achiziție a echipamentelor și soluțiilor tehnice furnizate instituțiilor publice beneficiare.

A fost nevoie să mai angajați specialiști pentru a răspunde solicitărilor venite din partea instituțiilor publice? Câți, mai exact și pe ce domenii?

Maior Cătălin Chirca: O bună perioadă din lunile de pandemie, recrutarea personalului a fost sistată, ceea ce a presupus asigurarea tuturor serviciilor menționate cu același număr de oameni sau poate chiar mai mic, dacă luăm în calcul și trecerile în rezervă. De puțin timp am repornit procesul de recrutare, iar în perioada următoare ne dorim să completăm echipele noastre cu specialiști.

Ați încheiat parteneriate cu alte instituții ale statului sau cu organizații non-profit pentru a putea furniza servicii care să vină în sprijinul populației, în contextul pandemiei? Dacă da, care sunt acestea?

Maior Cătălin Chirca: STS a operaţionalizat linia TelVerde destinată cetăţenilor care solicită informaţii legate de prevenirea infectării cu noul coronavirus, precum și a Call-Center-elor operate de direcțiile de sănătate publică din București și din fiecare județ.

Instituția noastră a susținut inițiativele de responsabilitate socială prin punerea la dispoziția Crucii Roşii a terminalelor radio pentru a beneficia de comunicaţii de voce în misiunile de ajutorare a cetăţenilor. Totodată, împreună cu Telekom și Fundația EmIRA, am reușit să punem la dispoziția persoanelor afectate de pandemia de COVID-19 o linie telefonică de consiliere psihologică și suport emoțional.


(N.R. Răspunsurile la întrebări au fost transmise HotNews.ro prin email.)


5259 de afisari



"Not your keys, not your bitcoins"
OUG [utilizator], Duminică, 29 noiembrie 2020, 13:22
+6/8
"Blockchain-ul utilizat de STS este unul privat, Proof of Authority. Acesta conține un nod cu mai multe replici fizice, găzduite în infrastructurile celor două sisteme informatice – SIMPV și SICPV."

Un nod !!! Asta înseamnă că singurul furnizor de autoritate este chiar STS. Avem un sistem cu single point of failure. Nu e blockchain în adevăratul sens al tehnologiei.

Să zicem că e un prim pas.
Centralizarea
schumi [utilizator], Duminică, 29 noiembrie 2020, 13:45
+5/7
Ce nu spune nenea e ca STS e singurul actor care poate valida sau nu blocurile nou create. Noi ar trebui sa speram ca STS e independent si nu cedeaza influentei politicului care ii poate cere la alegeri sa valideze doar anumite blocuri pe blockchain....atat timp cat validarea si modificarile se for face transparent si logat ("Sistemul dispune de o funcție publică de validare a informației, respectiv a blocului.")... pentru a le putea verifica oricine si atrage atentia ca s-a modificat ceva pentru a influenta rezultatul validarii...Desigur, accesul doar la functia de validare care poate fi scoasa din context nu inseamna ca restul e ok...sa puna codul pe git :))
inca 12 comentarii comenteaza