Diego Maradona, geniul balonului rotund, care a murit miercuri, a plătit scump prețul gloriei scufundându-se în droguri și alcool. Această legendă a fotbalului, similară unui zeu în Argentina, a fost însă mereu în stare să revină în prim-plan, scrie AFP.

Diego Armando Maradona, iubit in toate colturile lumiiFoto: LaPresse / ddp USA / Profimedia

În ciuda exceselor sale de toate felurile, Diego Armando Maradona va rămâne pentru totdeauna "el diez", numărul zece, capabil să înscrie cele mai frumoase goluri din istorie, precum regele Pele, până la urmă singurul său rival.

Înger sau demon? Controversa nu s-a oprit niciodată. "Rebel. Erou. Escroc. Zeu": în documentarul său, "Diego Maradona" - prezentat în afara competiției la festivalul de film Cannes în mai 2019, britanicul Asif Kapadia reamintește anii zbuciumați ai argentinianului la Napoli, care i-au adus cele mai mari bucurii, dar au sfârşit prin a-l măcina.

Un dribleur ieșit din comun capabil să inducă în eroare apărările adverse, Maradona va rămâne un simbol și căpitanul de necontestat al Argentinei. Sub culorile echipei naționale timp de 17 ani (1977-1994), legendarul număr 10 a înscris 50 de goluri în 115 meciuri. În 1986, acesta i-a oferit țării sale al doilea titlu mondial din istorie.

"Mâna lui Dumnezeu"

Printre miile de imagini care surprind gloria și decăderea lui Maradona, două îi rezumă cel mai bine viața. Prima datează din 1986, seara finalei Campionatului Mondial, pe miticul Stadion Azteca din Ciudad de Mexico, unde jucătorul de 1.65m are un zâmbet uriaș și agită trofeul mondial. Este în cea mai bună formă a sa.

Golul său marcat cu mâna împotriva englezilor în sferturile de finală a făcut un popor întreg să țipe de bucurie, popor care a acceptat explicația improvizată și strălucitoare a lui Maradona: "mâna lui Dumnezeu".

Dar fanii fotbalului își vor aminti în special al doilea său gol împotriva Angliei, când a driblat toată apărarea și l-a păcălit pe portar, o capodoperă a intuiției și talentului pur.

Mult mai puțin glorioasă, a doua fotografie datează din 26 aprilie 1991. Nebărbierit și cu ochii mai mult închiși, Maradona părăsește casa sa din Buenos Aires înconjurat de doi polițiști, care au venit să-l aresteze pentru deținere și consum de cocaină.

Este începutul decăderii: declarații scandaloase, excese de toate soiurile, reveniri în prim-plan orchestrate cu grijă de un anturaj de rechini. Curele de dezintoxicare vor alterna de acum cu recăderile.

După ce a intrat în contact cu drogurile în cartierul Chino din Barcelona, unde a jucat la marea echipă a orașului timp de două sezoane (1982-1984), nu a scăpat de dependență nici în anii săi de glorie de la Napoli (1984-1991), unde a fost adorat pentru că a adus echipei singurele titluri de campioană a Italiei din istorie (1987 și 1990).

Dar Maradona a plătit scump pentru celebritatea pe care nu a știut niciodată să o gestioneze. Îngropat în scandaluri, suspendat timp de doi ani după ce a fost din nou testat pozitiv în 1994, a părăsit oficial terenul de fotbal la 37 de ani, de ziua sa.

Crize repetate

Departe de stadion, declinul a accelerat. În 2000, el a fost internat în Punta del Este, faimoasa stațiune balneară din Uruguay, pentru o criză cardiacă legată de droguri.

Îşi revine şi pleacă în Cuba pentru o cură de dezintoxicare. Patru ani de drumuri între Argentina și a doua sa casă nu l-au vindecat în mod durabil de această dependență de cocaină. În 2004, acesta a fost aproape de moarte după un accident cardiovascular, după care s-a întors în Havana.

Anul următor, acesta a suferit o intervenție în Bogota pentru a reduce capacitatea de absorbție a stomacului său și pentru a lupta împotriva obezității, lucru care l-a ajutat să scape de aproape 50 de kilograme.

Argentina voia să creadă din nou în el. La sfârșitul anului 2005, fermecător și într-o formă bună, a doborât recordul de audiență cu programul său de televiziune "Noaptea de 10" unde l-a invitat pe Pele, marele său rival. Cu toate acestea, Diego începe să bea, se îngrașă, fumează și recidivează într-un atac de ficat care îl aduce înapoi la spital în 2007.

Încă o dată, acesta își revine și se întoarce la muncă. Numit selecționer al Argentinei în 2008, este demis doi ani mai târziu pentru rezultate slabe. Ulterior, el va antrena două cluburi din Emiratele Arabe Unite înainte de a se înscrie în funcția de președinte al clubului Dinamo Brest (Belarus), în 2018.

În același an, devine antrenorul echipei Dorados de Sinaloa (liga secundă din Mexic), de unde va pleca după opt luni, trântind uşa, din cauza unui penalti neacordat formaţiei sale. Maradona în toată splendoarea sa...

Ultimul angajament l-a avut în Argentina, la Gimnasia y Esgrima La Plata.