Cele mai recente date și informații indică o redresare (..) care se va întrerupe însă probabil spre finele anului, sau chiar se va inversa ușor, similar evoluțiilor pe plan european, sub impactul noului val pandemic și al restricțiilor de mobilitate asociate, arată minuta discuțiilor din ședința CA al BNR de acum două săptămâni. "În același timp, s-a convenit că perspectiva finanțelor publice și creșterea, în contextul electoral, a incertitudinilor asociate acesteia sunt de natură să amplifice presiunile asupra primei de risc suveran, cu potențiale consecințe asupra volatilității cursului de schimb al leului, implicit asupra inflației și în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei", se mai arată în document.

Vești proaste:

  • În perspectivă apropiată, piața muncii ar putea însă resimți impactul deteriorării situației epidemiologice, chiar dacă unele rapoarte și sondaje de specialitate au evidențiat la începutul toamnei o ușoară îmbunătățire a intențiilor de angajare.
  • IRCC și-a accentuat descreșterea în ultimul trimestru al anului curent, caracteristicile indicelui rămânând însă o sursă de incertitudini în ceea ce privește funcționarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, au semnalat unii membri ai Consiliului.
  • În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că acestea au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară efectuate în perioada martie-august și pe fondul lichidității furnizate instituțiilor de credit de către banca centrală.
  • Perspectiva finanțelor publice și creșterea, în contextul electoral, a incertitudinilor asociate acesteia sunt de natură să amplifice presiunile asupra primei de risc suveran, cu potențiale consecințe asupra volatilității cursului de schimb al leului, implicit asupra inflației și în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei.
  • Incertitudinile asociate noii perspective continuă să fie extrem de ridicate, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, și de natură a induce riscuri în dublu sens la adresa evoluției viitoare a inflației, în contextul noului val pandemic, dar mai ales în absența, în conjunctura electorală actuală, a programului bugetar pentru anul 2021, care să prefigureze coordonatele viitoare ale politicii fiscale și ale celei de venituri.
  • Incertitudini mari caracterizează și evoluția viitoare a investițiilor, a căror creștere este așteptată să se tempereze în trimestrul IV 2020 și să se reaccelereze ușor în 2021. S-a arătat că perspectiva este totuși condiționată de cererea de consum și de cea externă, implicit de funcționarea lanțurilor internaționale de producție, dar și de situația veniturilor/profiturilor firmelor și de încrederea investitorilor, precum și de viteza de recuperare a țărilor de origine a investițiilor străine - toate potențial afectate mai durabil de recrudescența pandemiei.
  • Membrii Consiliului au discutat îndelung situația finanțelor publice și incertitudinile mari asociate perspectivei acesteia, inclusiv în context electoral, de natură să inducă riscuri la adresa evoluțiilor și stabilității macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp. S-au exprimat îngrijorări legate de creșterea amplă, posibil peste așteptări, a deficitului bugetar în acest an, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor de sprijin adoptate, precum și ca efect al majorării unor cheltuieli cu caracter permanent, cu repercusiuni asupra execuțiilor bugetare viitoare, precum și asupra necesarului și costului finanțării.

Vești bune:

  • Rata anuală a inflației a scăzut în septembrie la 2,45 la sută, de la 2,68 la sută în august, iar în octombrie la 2,24 la sută – vizibil sub nivelul prognozat și ușor sub valoarea de 2,58 la sută de la finele trimestrului II –, în principal ca urmare a ieftinirii mult peste așteptări a legumelor și fructelor.
  • Fluctuațiile recente ale raportului schimb leu/euro – antrenate de creșterea aversiunii globale față de risc în contextul noului val pandemic, dar și de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilității finanțelor publice –, au fost totuși sensibil mai modeste decât cele din regiune.

Vești neutre:

  • Au fost evocate creșterea în intensitate a pandemiei pe continentul european și posibila prelungire a noului val, dar și anunțurile privind disponibilitatea în viitorul apropiat a unui vaccin eficace, precum și caracterul mai puțin sever al actualelor restricții de mobilitate, alături de capacitatea crescută a populației și a agenților economici de a-și adapta comportamentul la criza de sănătate. S-a considerat că, prin potențialul impact exercitat asupra venitului disponibil real și a sentimentului de încredere a populației, acestea induc riscuri mixte la adresa consumului gospodăriilor – anticipat să-și slăbească substanțial ritmul în trimestrul IV 2020, sau chiar să se comprime în termeni anuali, dar să își reia apoi ferm trendul de redresare și să revină în 2021 la o valoare semnificativ pozitivă.
Citește aici textul integral al minutei BNR