România trebuie să înceapă corecția în 2021, în ceea ce privește bugetul, reiese din declarațiile președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, corecția macroeconomică trebuie să fie graduală, să acopere 3-4 ani (pană în 2024).
O viteza mai mare, spune el, ar reintroduce economia în recesiune.
“Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi ușor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va fi aproape de 10%. În 2024 să fie adus deficitul bugetar sub 3% din PIB. Pentru finanțarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecție pe 3-4 ani (pentru a linisti piețele, finanțatorii), cu suport din partea fondurilor europene”, apreciază Daniel Dăianu.
- Problema pentru România nu este stocul de datorie, care a fost de cca 35% din PIB în 2019, dar care poate deveni o problemă mare în câțiva ani. Este o problemă în esență de flux, de presiuni mari pe buget (deficite) în condițiile în care veniturile fiscale sunt foarte joase –sub 27% din PIB (cele mai scăzute în UE exceptând Irlanda). O creștere a cheltuielilor permanente ar înrăutăți deficitul structural, ar putea duce la scăderea rating-ului suveran, la creșterea cheltuielilor cu serviciul datoriei publice.
Potrivit acestuia, cu un program credibil nu este nevoie de program cu FMI.
“Corectia macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli cât și venituri fiscale/bugetare în creștere. Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.
În opinia sa, regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil:
• Toți cetățenii și firmele să plătească - să se elimine portițe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil.
• Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca și optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite.
“Consolidarea bugetară (deci nu numai fiscală, deoarece privește și creștere de venituri) ar permite intrarea în MCS2 (ERM2), ca antecamera la zona euro, la orizontul anului 2025”, a explicat Dăianu.
Avem nevoie de un un buget public robust, spune el.
“Este vitală asigurarea de bunuri publice esențiale pentru economie: sănatate publică, educație publică, combaterea schimbării de clima ca amenințare existențiala, infrastructura de bază (drumuri, cale ferată, amenajarea teritoriului)”, arată Dăianu.
Acesta este de părere că starea sistemului de sănătate publică cere nu numai reforme profunde, ci și resurse suplimentare; și în educație este valabilă observația.
Alte declarații ale sale:
- Să țintim venituri fiscale anuale de 30% din PIB peste 3-4 ani, prin eliminarea portitelor de eludare a fiscului, prin marirea bazei de impozitare, prin colectare mai buna (digitalizarea ANAF poate ajuta), etc.
- Cu alte venituri proprii, pe lângă cele fiscale, resursele proprii ale bugetului public ar putea ajunge la peste 32-33% din PIB în câtiva ani. Cu bani europeni resursele bugetului public ar putea ajunge la 35-36% din PIB;
- În Europa (UE) și SUA este la ordinea zilei creșterea veniturilor fiscale/bugetare prin combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale (tax avoidance);
- România trebuie să valorifice această nouă viziune și atitudine ale partenerilor din UE, în SUA (factorul Biden).
Resursele europene și chestiunea macroeconomică (Bugetul UE și The Next generation fund)
- Banii europeni pot susține cererea și oferta agregate interne în perioada de corecție macroeconomică, care ar trebui să acopere perioada 2021-2024
- Se poate realiza corecție economică concomitent cu redresare și transformare a economiei dacă procesul de ajustare a bugetului este gradual, realist și credibil și dacă se face absorbție masivă de fonduri europene
- Chestiunea macroeconomică este adesea subestimata în dezbaterea publică de la noi
- Banii europeni pot ajuta mult restructurarea economiei, în acord cu obiectivele strategice ale UE –sustenabilitate economică și socială, ecologică.
