În primele 9 luni din acest an, Produsul intern brut a scăzut, comparativ cu perioada similară de anul trecut cu 5,1% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier, a transmis vineri INS. În toamna lui 2020 față de toamna trecută, contracția a fost de 6%. ”Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns”, mai spune INS.
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2020. Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2020 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fiind înregistrate modificări ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II2020, publicată în comunicatul de presă nr. 364 din 9 octombrie 2020. Astfel, rezultatele trimestrului II 2020, comparativ cu trimestrul precedent, au fost revizuite de la 88,1% la 87,8%
- Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua,cât mai mult posibil,efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.
Comenzile noi din industrie. Institutul Național de Statistică (INS) acomunicat datele cu privire la evoluția comenzilor noi în industria prelucrătoare în septembrie și primele nouă luni ale anului curent. Datele indică redinamizarea comenzilor noi în industria prelucrătoare (după șase luni cu ritm anual negativ, pe fondul incidenței pandemiei), evoluția componentei bunuri de capital confirmând intrarea într-un nou ciclu economic. Astfel, conform INS comenzile noi în industria prelucrătoare au crescut cu 14.2% an/an în septembrie(cel mai bun ritm din noiembrie 2018), după șase luni de declin (determinat de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent), arată un raport al BT. Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie2020comenzile noi în industria prelucrătoare au scăzut cu 8.8% an/an, evoluție determinată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent. Comenzile de bunuri intermediare, bunuri de capital și bunuri de uz curent au scăzut cu ritmuri anuale de 7.8%, 10.5%, respectiv 11%. Se evidențiază însă majorarea comenzilor de bunuri de folosință îndelungată cu 20.8%an/an, evoluție susținută de mix-ul relaxat (fără precedent)de politici economiceîn implementare după incidența pandemiei. Cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare din perspectiva evoluției comenzilor noi în primele nouă luni din 2020 au fost: echipamenteelectrice (3% an/an), calculatoare, produse electronice și optice (3.9% an/an) și farmaceutică (4.6% an/an). La polul opus, cele mai severe ajustări ale comenzilor noi au fost înregistrate de ramurile:mașini, utilaje și echipamente (-11.4% an/an), produse textile (-16% an/an), metalurgică (-17.5% an/an), alte mijloace de transport (-20.8% an/an) și articole de îmbrăcăminte (-23.1% an/an).
Producția industrială. În perioada ianuarie-septembrie 2020 producția industrială s-a ajustat cu 12.1% an/an, pe fondul incidenței pandemieiși consecințelor acestui șoc fără precedent.Această evoluție a fost determinată, în principal, de declinulînregistrat de ramura prelucrătoare, cu 13.4% an/an, dat fiind că incidența crizei sanitare a reprezentat unșoc pentru comerțul internațional.De asemenea, ramurile extractivă și energie & utilități au scăzut cu 10.7% an/an, respectiv 4.7% an/an în primele nouă luni din 2020. Analiza pe marile grupe industriale evidențiază declinul componentelorbunuri de uz curent și bunuri de capital curitmuri anuale de 10.1%, respectiv 20.8%. De asemenea, ramurile bunuri de folosință îndelungată și bunuri intermediare s-au ajustat cu 5.8% an/an, respectiv 8.3% an/an. Din perspectiva evoluției producției la nouă luni cele maidinamici ramuri ale industrieiprelucrătoareau fost: tutun (0.9% an/an), chimică (3.8% an/an) și farmaceutică (7.1% an/an). La polul opus, ramurile cu ajustările cele mai severe ale producției la nouă luniau fost: tăbăcirea șifinisarea pieilor,fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei,prepararea și vopsirea blănurilor(32.2% an/an), repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor(31.8% an/an) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (26.8% an/an).
Comerțul cu amănuntul. În perioada ianuarie-septembrie 2020 vânzările din comerțul cu amănuntul au crescut cu 1.7% an/an, evoluție susținutăde nivelul redus al costurilor reale de finanțareși majorarea veniturilor și influențată de contextul pandemic. Se evidențiază creșterea vânzărilor de bunuri alimentare/băuturi/tutun cu 5.8% an/an.De asemenea, vânzările de produse nealimentare au consemnat un avans de 3.9% an/an, evidențiindu-se majorarea vânzărilor prin intermediul caselor de comenzi sau on-line cu 41.4% an/an.La polul opus, vânzările de carburanți în magazine specializate au scăzut cu 8.4% an/an în primele nouă luni din 2020, date fiind restricțiile de circulație introduse pentru contracararea pandemiei.
Creditarea. La nouă luni din 2020 soldul creditului neguvernamental total s-a majorat cu 5.2% an/an, dat fiind că incidența pandemiei a fost contrabalansată de implementarea unui mix relaxat fără precedent de politici economice. Se evidențiază creșterea creditului neguvernamental denominat în RON cu 7.5% an/an în medie: componentele populație și companii au urcat cu 12% an/an, respectiv 1.2% an/an.Totodată, soldul creditului neguvernamental în valută a consemnat un avans de 0.7% an/an la nouă luni: majorarea componentei companii cu 7.2% an/an a contrabalansat declinul înregistrat pe segmentul populație cu 8.5% an/an. În abordarea alternativă, creditul acordatpopulației a consemnat un avans de 3.9% ytd la 148.6 miliarde RON în primele nouă luni din 2020,pe fondul mix-ului relaxat de politici economice (nivelul redus al costurilor reale de finanțare, continuarea programului Prima Casă/Noua Casă și majorarea veniturilor). Totodată, creditarea companiilor a crescut cu 3.5% ytd la 128.9 miliarde RON la nouă luni, pe fondul lansării programului IMM Invest.La final de septembrie creditul în RON reprezenta 68.6% din totalul creditului neguvernamental, cea mai ridicată pondere din anii 1990.
