Nicolae Cinteză: Momente care mi-au ridicat tensiunea: atacul speculativ pe leu, zvonistica şi retragerile de la Banca Transilvania din toamna lui 2008 şi parţial cazul BRS ● Generalii Predoiu, Coldea, Dumbravă, Stan și Tobă fac bani din consultanță. Ce profit au firmele lor ● O perspectivă istorică asupra pandemiei, cu profesorul Lucian Boia ● Cum puteţi evita capcanele ofertelor de Black Friday, consultând istoricul preţurilor ● Economist senior la The Economist: Partidele de centru-dreapta din România vor câștiga alegerile ●Unul din zece români cu credit Prima Casă nu mai plătește rate ● Ordonanțe pentru gestionarea crizei epidemice, adoptate de guvern ● Ministrul Popescu, despre granturi: „Nu mă pronunț” ● Cifrele cu privire la infecțiile intraspitalicești ar trebui să fie mai mari, afirmă ANMCS ● Expert: Petrecerile de Craciun si Revelion, doar cu testul COVID-19 negativ
Nicolae Cinteză: Momente care mi-au ridicat tensiunea: atacul speculativ pe leu, zvonistica şi retragerile de la Banca Transilvania din toamna lui 2008 şi parţial cazul BRS, când conducătorii băncii minţeau, iar clienţii primeau extrase false că aveau bani în cont, dar banii nu mai erau de mult acolo. Timp de 21 de ani - din 1999 până în vara lui 2020 -, Nicolae Cinteză a fost şeful de necontestat al supravegherii bancare din România, traversând toate crizele, falimentele bancare, perioada de boom a creditării, care apoi s-a transformat într-o perioadă de curăţare a bilanţurilor băncilor de creditele neperformante acumulate.
I-a închis băncile lui Vântu - BRS şi BID- pe vremea când acesta avea puterea să cheme policitienii la el la ordine şi nu numai politicieni; a prevenit cât a putut implicarea şi mai mult a Băncii Agricole şi CEC în Gelsor şi în FNI; a autorizat intrarea sau nu pe piaţă a unor bănci; a aprobat sau nu tranzacţii bancare (OTP Bank cu Banca Românească sau Sberbank din Rusia cu Volksbank, de exemplu); a cerut acţionarilor unor bănci să-şi retragă conducătorii din România; a interzis unor bănci să mai atragă depozite din piaţa locală pentru că ar fi vrut să înlocuiască finanţarea externă cu finanţare locală, în joc fiind în jur de 700 mil. euro; a cerut acţionarilor să pună capital suplimentar - 15 miliarde de lei, adică peste 3 mld. euro - pentru a plăti factura creditelor neperformante, scrie Ziarul Financiar.
Generalii Predoiu, Coldea, Dumbravă, Stan și Tobă fac bani din consultanță. Ce profit au firmele lor. Foștii șefi operativi ai serviciilor secrete românești, generalii Silviu Predoiu și Florian Coldea, au ajuns consultanți în afaceri private după ce au fost lăsați la vatră. Acestora le fac concurență generali SRI și chestori de Poliție. Printre aceștia, Dumbravă și Tobă. Silviu Predoiu a condus operativ Serviciul de Informații Externe (SIE) din 18 noiembrie 2005 până pe 5 august 2018, atunci când Klaus Iohannis i-a semnat decretul de trecere în rezervă cu gradul de general cu patru stele. În toată această perioadă, a fost numit de patru ori în funcția de director interimar al serviciului de spionaj. Generalul Silviu Predoiu a terminat Facultatea de Geologie în 1984, apoi a lucrat timp de trei ani la metale rare. De acolo, a ajuns la Direcția de Informații Externe, unde s-a pregătit timp de doi ani. A fost plasat sub acoperire la Întreprinderea de Comerț Exterior Geomin. Apoi a fost trecut pe contraspionaj și trimis în Nigeria, scrie Newsweek.
O perspectivă istorică asupra pandemiei, cu profesorul Lucian Boia. Ovidiu Nahoi discută cu istoricul Lucian Boia despre istoria pandemiilor dar și despre felul în care acestea au modelat istoria. ”Nu suntem cu mult mai bine pregătiți decât omul evului mediu”, spune istoricul. Istoria nu se repetă iar viitorul nu poate fi prezis. Dar știm din istorie că marile pandemii au plecat greu și au lăsat în urmă focare active mult timp. De ascultat pe rfi.ro.
Cum puteţi evita capcanele ofertelor de Black Friday, consultând istoricul preţurilor. De unde puteţi lua cele mai bune credite de nevoi personale. Se apropie cu paşi repezi celebrul Black Friday. Vă amintiţi că am mai scris un articol legat de această temă, arătându-vă cam cât v-ar costa dacă aţi face un credit de nevoi personale de 5000 de lei şi de unde aţi putea alege cele mai bune oferte, în opinia mea. Astăzi îmi propun să fac altceva. Ştiţi cu toţii faptul că au existat de-a lungul vremii comentarii şi clevetiri de genul: comercianţii măresc din timp preţurile pentru a le scădea de Black Friday, şi, uneori, acest preţ discountat e mai mare decât cel uzual practicat cu câteva luni în urmă. În căutările mele după cele mai bune preţuri pentru laptopuri şi televizoare am descoperit un site foarte interesant care poate pune punct unor astfel de discuţii la momentul actual. De ce? Pentru simplul fapt că cei din spatele lui (nu îi cunosc, nu ştiu cine sunt şi de unde), dincolo de faptul că prezintă ofertele comparate pentru un produs, dau chiar şi istoricul lui. Iar istoricul poate ajunge în unele cazuri chiar până la 12 ani, scrie FinEco24News.
Economist senior la The Economist: Partidele de centru-dreapta din România vor câștiga alegerile. România a intrat în criză pandemică într-o formă mult mai bună. Partidele politice de centru-dreapta, conduse de liberali, vor câștiga alegerile parlamentare din România din decembrie și vor forma o coaliție majoritară, a estimat, joi, Matthew Sherwood, economist senior la The Economist Intelligence Unit. "România și regiunea din care face parte au intrat în această criză pandemică într-o formă mult mai bună decât la intrarea în criza financiară globală, când a avut loc un șoc al crizei datoriilor în zona euro. Deci, România este într-o formă mai bună din punct de vedere financiar, chiar dacă suferă de lipsa unui spațiu fiscal, având în vedere deficitele din ultimii ani și capacitatea redusă a instituțiilor de a lupta cu criza", a spus Sherwood, arată profit.ro
Unul din zece români cu credit Prima Casă nu mai plătește rate. Aproape 50.000 de oameni au cerut amânare la plată. Potrivit declaraţiilor făcute de Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), un număr de 47.212 împrumutaţi au solicitat amânarea plăţii ratelor pentru creditele Prima Casă. Până acum au fost acordate peste 300.000 de credite Prima Casă, iar rata de default este de 0,19%, potrivit aceleiaşi surse. „În ultimii zece ani, trei din patru credite acordate de băncile din România au fost credite Prima Casă. La ora actuală, 47.212 titulari de credit dintre cei peste 300.000 de finanţaţi prin acest program au solicitat amânare la plata ratelor", spune de Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM). În acest context, el arată că instituţia pe care o conduce a acordat până acum garanţii de 28 de miliarde de lei în contul creditelor acordate de băncile comerciale la circa 41 de miliarde de lei finanţarea totală a instituţiilor de credite. Spre deosebire, IMM-urile care au solicitat amânarea ratelor sunt în număr de 136. Conform informaţiilor furnizate de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), totalul românilor care au cerut aplicarea moratoriului, amânarea de la plata ratelor, a fost de 301.000, scrie economica.net.
Ordonanțe pentru gestionarea crizei epidemice, adoptate de guvern. Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi seară, ordonanţa de urgenţă care prevede că persoanele care au fost confirmate cu virsului SARS-CoV-2, dar care sunt asimptomatice şi cele simptomatice fără comorbidităţi vor fi tratate la domiciliu, sub supravegherea medicilor de familie. OUG modifică Legea 136. „O dată vor fi monitorizaţi de medicii de familie, a doua oară vor fi evaluaţi şi urmăriţi de către organele în drept pentru a rămâne la domiciliu şi a-şi putea face tratamentul, dar şi pentru a-i proteja pe ceilalţi”, a explicat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, în debutul ședinței de guvern, potrivit europa fm.
Ministrul Popescu, despre granturi: „Nu mă pronunț”. Ministrul Economiei a subliniat, joi seara, că firmele aplicante la granturile de câte 2.000-150.000 de euro trebuie verificate dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate.
„Serverul a rezistat la 9.000 de cereri simultane la deschidere. Apelul se închide miercuri, 28 octombrie, în mod normal după numărul de cereri, bugetul este epuizat. Evident, trebuie să și vedem fiecare companie cât a cerut, trebuie să vedem și dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate, nu mă pronunț”, a spus Virgil Popescu, în ședința de Guvern. Peste 20.000 de firme și ONG-uri au aplicat la granturile de capital de lucru din Măsura 2 a ajutoarelor de stat pentru ieșirea din criza COVID, scrie Startupcafe.ro.
Cifrele cu privire la infecțiile intraspitalicești ar trebui să fie mai mari, afirmă ANMCS . Miercuri seara, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate a publicat un raport cu infecțiile nosocomiale din spitale din perioada martie – septembrie. Chiar ANMCS spune însă pentru Europa Liberă că cifrele reale „ar trebui să fie mai mari” la Direcțiile de Sănătate Publică. Documentul publicat de ANMCS - cel pe care l-a arătat, într-un dosar, președintele Klaus Iohannis, în conferință de presă de miercuri - precizează că în perioada martie – septembrie 2020 au fost raportate 2.620 de Evenimente Adverse Asociate Asistenței Medicale (EAAAM). Dintre acestea, 1.356 au avut ca rezultat o infecție intraspitalicească (IAAM), scrie Europa Liberă.
Expert: Petrecerile de Craciun si Revelion, doar cu testul COVID-19 negativ. Petrecerile de Craciun si de Revelion, din hotelurile mari cu zeci sau sute de camere, s-ar putea tine numai daca turistii care ajung acolo se vor testa pentru COVID-19, cu cateva zile inainte. Propunerea a fost facuta de consultantul in turism Traian Badulescu, iar aceasta urmeaza modelul pe care l-au aplicat grecii in aceasta vara pentru a creste nivelul de siguranta sanitara. Desi solutia nu este una tocmai populara, in momentul de fata, in care avem aproape 5.000 de infectari noi pe zi, pare a fi singura care ar putea sa-i protejeze cat de cat pe cei care vor sa petreaca si anul acesta asa cum au facut-o in fiecare an, potrivit ziare.com.
Sistemul de garanție-returnare – pas important către atingerea obiectivelor de mediu. De ce este important și cum ar putea funcționa în România. România trebuie să demonstreze în acest an că recuperează și gestionează deșeurile menajere într-un mod care nu pune în pericol sănătatea publică și mediului înconjurător. Un prim pas în acest sens îl va constitui implementarea sistemului de garanție-returnare. România este obligată să se conformeze mai multor reglementări europene. Directiva Europeană 2008/98/CE interzice abandonarea și eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor și prevede ca 50% din deșeurile menajere să fie deviate de la groapă și reciclate. Realitatea din România este că, la ora actuală, gradul de recuperare și reciclare este de doar 13%-14%, procent care ne expune la riscul unor amenzi usturătoare din partea UE, scrie cursdeguvernare.
