Membrii Confederației Patronale Concordia cer printr-o scrisoare deschisă Guvernului și Parlamentului un cadru legislativ clar care să asigure, pe cât posibil, continuitatea activității economice și atunci când este necesară întreruperea acesteia, să o facă în directă consultare cu industriile vizate pentru a minimiza impactul acestor măsuri. ”Dacă începutul pandemiei ne-a prins pe toți nepregătiți, nu același lucru îl putem spune despre situația din prezent. Lecțiile din primăvară trebuie învățate de toți actorii implicați și pe baza acestora trebuie elaborate noile măsuri”, se arată în debutul scrisorii, care enumeră 19 măsuri utile și necesare în 3 domenii de activitate.

Steven van Groningen, presedintele Confederației Patronale Concordia Foto: Raiffeisen Bank

Confederația Patronală Concordia reprezintă 10 sectoare economice importante. Pentru a putea continua asigurarea serviciilor necesare populației (aprovizionare cu alimente și bunuri de larg consum, energie, utilități și carburanți, transport de mărfuri, servicii bancare, pentru a putea menține pe linia de plutire activitatea unor industrii importante deja afectate de peisajul economic general (automotive, producție de bere) și pentru limitarea pierderilor în industriile deja afectate grav de pandemie, fie prin închiderea activității prin decizie a autorităților, fie prin strânsă legătură cu acestea (industrial hotelieră, producția de film), în primul rând este nevoie:

O minimă predictibilitate cu privire la măsurile limitative (a se evita aplicarea măsurilor de la o zi la alta, scenariile de evoluție sunt deja cunoscute)

Claritate cu privire la măsurile și normele adoptate – ne confruntăm deja cu o abundență a normelor și este necesar ca neclaritățile să fie lămurite rapid atunci când normele lasă loc de interpretare

Este necesar un grad de proporționalitate a măsurilor restrictive. El pot fi drastice sau mai permisive, dar trebuie corelate obiectiv cu situația epidemiologică din fiecare județ, plecând de la indicatori general cunoscuți.

Relații de muncă

Companiile își doresc menținerea activității economice pentru a păstra cât mai multe locuri de muncă. În prezent este nevoie de mai multă flexibilitate în organizarea acestora (cu caracter temporar) pentru a răspunde situațiilor particulare din fiecare industrie, precum și de sprijin din partea statutului pentru industriile care sunt afectate de criză, pentru supraviețuirea acestora

• Acordarea șomajului tehnic pentru angajații afectați direct de deciziile autorităților de suspendarea a activităților, precum și pentru cei din industriile care deși nu fac de jure obiectul acestor decizii, dar sunt afectați de facto (ex. Situația industriei hoteliere din mai multe centre urbane - restricțiile privind mobilitatea persoanelor pe teritoriul României și cele privind activitățile de alimentație publică în interior fac de facto ca aceștia să nu mai ai aibă deloc operațiuni, respectiv să fie nevoiți să concedieze salariații)

• Asigurarea implementării măsurilor de sprijin care sunt deja în vigoare – de exemplu sprijinul de 41.5% pentru angajații din industria hotelieră nu mai este disponibil pentru luna septembrie deși legislația nu menționa că cele trei luni trebuie să fie iunie-iulie-august și unii angajatori au optat pentru luna septembrie

• Renunțarea (cu caracter temporar) la necesitatea de a încheia Act Adițional la contractul de muncă pentru telemuncă și muncă la domiciliu. În timp ce telemunca se dorește a fi o măsură de prevenție, necesitatea de a semna documente în format fizic pentru a o putea presta minimizează efectele

• Echilibrarea situației privind prezența lucrătorilor la muncă în raport cu zilele libere pentru îngrijirea copiilor. Pe măsură ce tot mai multe școli se închid, pe atât devine mai greu pentru companii să aibă control asupra forței de muncă proprii. Spre exemplu, în industrie, dacă lipsesc peste 10% dintre lucrători, asta afectează fluxul de producție. În plus, nu se pot face planificări și reorganizări când școlile se închid de pe o zi pe alta

• Actualizare a legislației privind munca flexibilă pe baza informațiilor din REVISAL și a feedbackului din practică de la partenerii sociali

• Sprijinirea companiilor privind primirea de răspunsuri prompte de la autoritățile statului in cazul unor solicitări din partea companiilor privind diverse neclarități legislative

• Emiterea unei singure legi privind situațiile de criza pe pandemie care sa cuprindă cat mai multe scenarii si ce anume se acorda pe fiecare sector ca si susținere/facilități pentru ușurința urmăririi cadrului legislativ. Si permisiunea ca aceasta lege sa aibă o trecere mai rapida privind aprobările necesare.

Educație

Deși anul școlar a început de două luni, încă sunt probleme în multe localități din țară pentru asigurarea resurselor necesare educației on-line. Mulți elevi și profesori fie nu dispun de echipamentele necesare, fie nu au abilitățile digitale pentru derularea cursurilor on-line.

Învățământul profesional, tehnic și dual, unde și mediul de afaceri s-a implicat constant prin parteneriate de practică și asigurarea dotărilor necesare învățării unei meserii, a fost grav afectat de pandemie. În unitățile cu scenariu hibrid practica de specialitate ridică mari probleme în implementare, sistemul nefiind util grupelor de elevi care participă online la ore, întrucât deprinderile meseriei se exersează fizic la companii. Pe de o parte, trebuie avute în vedere limitările tehnice (acces la echipamente, conexiune la internet etc), pe de altă parte trebuie precizat faptul că această alternanță a grupelor în sistemul hibrid ar înjumătăți numărul total al orelor de practică.

Pierderea unui an de școală, indiferent de tipul de învățământ, va duce la decalaje socio-economice extrem de greu de recuperat. Asigurarea continuității cursurilor în regim online sau hibrid, inclusiv pentru elevii din învățământul vocațional, tehnic și dual, la standarde cât mai ridicate de calitate trebuie să fie o prioritate, fiind nevoie de:

• Urgentarea asigurării platformelor tehnice de comunicare pentru toți elevii din România, astfel încât aceștia să aibă acces la educația la distanță. Sistemele de comunicație trebuie să adreseze atât nevoile elevilor (tablete și acces la internet), cât și pe cele are profesorilor (microfoane de calitate, camere web high definition, aplicații software dedicate predării la distanță).

• Cursuri de pregătire pentru profesori pentru utilizarea platformelor de educație la distanță.

• Elaborarea de conținut educațional digital; crearea de material didactic pentru a fi folosit de profesori în procesul de predare (atât online, cât și la clasă); dezvoltarea de lecții/materiale de documentare online, ce pot fi folosite de elevi în studiul individual.

• Actualizarea metodologiei de predare pentru lecțiile online.

• Măsuri de sprijin pentru operatorii economici care nu mai pot susține clasele duale din cauza suspendării activității.

• Susținerea financiară a burselor profesionale acordate de companiile aflate în dificultate, în scopul diminuării riscului sporit de abandon școlar în rândul copiilor înscriși deja în sistemul de învățământ dual.

• Identificarea de soluții pentru recuperarea și derularea, acolo unde este posibil, a orelor de practică în condiții de siguranță sanitară prin consultarea agenților economici care pot încă susține acest tip de învățământ.

Valorificarea soluțiilor digitale

Pandemia de COVID-19 a scos în evidență valoarea soluțiilor digitale pentru a asigura funcționarea relațiilor sociale și de muncă. Este nevoie de o creștere accelerată a utilizării tehnologiilor digitale pentru a reduce contactul fizic ca principal factor de risc în această perioadă, dar în același timp pentru a asigura funcționarea eficientă a economiei și disponibilitatea serviciilor publice.

• Adoptarea legii privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice.

• Adoptarea sistemului Single Sign On pentru ca ca orice instituție publică să ofere servicii online cetățenilor români, în condiții de siguranță.

• Implementarea unui sistem oficial de poștă electronică oficială pentru a ușura comunicarea atât dintre instituții cât și comunicarea între instituții și persoane.

• Actualizarea cadrului legislativ (în special a legislației din domeniul achizițiilor publice) astfel încât să permită și să încurajeze adoptarea tehnologiilor cloud.

• Integrarea diverselor aplicații publice prin intermediul unor interfețe (Application Programming Interface), dezvoltate pe un set de standarde tehnice deschise.

• Implementarea de cursuri de formare digitală pentru categorii profesionale din sectoare cheie.