Industria berii a fost afectată de criza generată de pandemie, însă continuă să aibă o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică și socială din România prin locurile de muncă pe care le creează și contribuțiile constante la bugetele de stat și locale, prin sprijinirea fermierilor locali de orz și hamei și prin promovarea unor inițiative sustenabile de protecție a mediului, au afirmat reprezentanții Asociației Berarii României, reuniți alături de principalii factorii de decizie în cadrul unei conferințe care a avut loc miercuri, 21 octombrie.
Conferința "Berea face cinste României" i-a avut printre invitați pe Florin Cîțu, Ministrul de Finanțe, Mircea Fechet, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Aurel Simion, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Cristian Ghinea, europarlamentar.
Sectorul de bere continuă să aibă o contribuție semnificativă la economia și societatea din România. Chiar și în condițiile unei stagnări în volum a pieței determinată de puterea limitată de cumpărare din ultimii ani și de contextul pandemic actual, industria berii asigură, direct și indirect, peste 60.000 de locuri de muncă și generează creștere prin angajamentul său pe termen lung de a investi la nivel local și de a consolida o industrie responsabilă.
Conferința integrală
Fragmente cu principalele declarații:
Dan Robinson, Președinte Asociația Berarii României:
Având în vedere criza sanitară prin care trecem, sectorul berii a fost afectat destul de tare. Pentru că berea se adresează în pricipal ocaziilor sociale, iar în urma restricțiilor, aceste lucruri s-au schimbat, afectând acest sector. Sperăm că restricțiile care urmează să fie implementate să fie proporționale, iar când condițiile vor fi optime, să fie ridicate aceste restricții pentru a ne apropia cât mai mult de normalitate. Se spune că o criză scoate ce e mai bun din noi. Și văd acest lucru în rândul producătorilor de bere, care s-au implicat activ în comunități, făcând donații de echipament medical.
România este a 7-a piață de bere din Europa, ceea ce arată maturizarea sectorului local al berii și contribuția semnificativă la economia românească și europeană. Datorită caracterului său național, definit deopotrivă prin faptul că peste 97% din berea consumată în România este produsă local și 50% din ingrediente provin din țară, sectorul berii reușește să genereze un adevărat lanț de efecte pozitive pentru economie.
Volumul pieței berii în 2019 s-a menținut la nivelul anului anterior, cu o evoluție de doar +0.4% în volum, ajungând la 16,7 milioane Hl. În același timp, eforturile investiționale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, acestea ridicându-se la 96,3 milioane euro, în creștere cu 22 de milioane euro față de 2018. Investițiile cumulate ale membrilor Asociației în ultimii 16 ani au atins 1,62 miliarde euro.
Chiar în perioada aceasta, au loc investiții mari în sectorul de bere pentru a avea o industrie cât mai sustenabilă. Nu vrem doar să ne atingem țintele de reciclare, ci vrem să ne depășim target-urile pentru a micșora cât mai mult amprenta de carbon generată de producția de bere și întreaga industrie. Vrem să facem din România o bornă a bunelor practici în domeniul activităților sustenabile.
Industria berii, în mod direct și indirect, asigură foarte multe locuri de muncă. În zona industriei producătoare de bere, am reușit să nu concediem oameni, însă în domeniul ospitalității, lucruri stau diferit, fiind un sector foarte afectat.
Radu Burnete, Director Executiv Asociația Patronală Concordia:
Este pentru prima dată când vedem de la Uniunea Europeană niște ținte foarte ambițioase în ceea ce privește reducerea amprentei de carbon, iar acest lucru se va vedea în mai toate industriile. Vom vedea cum va reuși România să implementeze aceste măsuri și să facă tranziția la o economie verde. Nu trebuie însă grăbite lucrurile, făcute peste noapte și fără studii de impact. Așadar, în următorii ani vom avea o misiune destul de dificilă pentru a înțelege ce se întâmplă în România și ce impact o să aibă asupra economiei acestă tranziție.
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României:
Industria berii este parte a unui întreg lanț de valoare. 97% din berea de pe piața românească se produce în România. Așadar, avem un lanț de producție care începe cu fermierii români, care cultivă orz de bere și hamei, parctic impact asupra agiculturii. Apoi avem procesarea acestor materii prime, industria berii, care pune în circuitul comercial berea, și mai apoi, ne îndreptăm atenția către celelalte elemente din lanțul de producție: distribuția, retailul, HoReCa. Și la final, să nu uităm partea de colectare și reciclare.
Avem, așadar un întreg lanț de valoare. Având în vedere măsurile care au fost luate în acest an pentru a fi limitată răspândirea virusului, și care au afectat în mod direct sectorul ospitalității și indirect, măsurile aceastea, s-au răsfrânt și asupra industriei noastre. Pe lunile de vară am asistat la o schimbare a consumului, din cel social, în grupuri mari, în consum casnic, în grupuri mai mici. Dar e clar că acest consum nu va putea compensa pierderile pe care industria berii le are pe segmentul HoReCa. Din punctul de vedere a volumelor, în primele 6 luni de pandemie (martie - august 2020 fata de aceeasi perioada a anului) piața a scăzut cu aproximativ 7%. Rămâne să vedem cum vor arăta cifrele la finalul acestui an.
Pe lângă scutirile de taxe, acordarea de microgranturi, plata somajului tehnic sau garantarea creditelor, se pot introduce în plus stimulente sau ajutor financiar care să susțină digitalizarea companiilor care își mută activitatea în online și încurajarea turismului, un sector important pentru consumul de bere.
Florin Cîțu, Ministrul Finanțelor Publice:
Șocul care a lovit România, a lovit asimetric. Nu a lovit pe toată lumea la fel. De asta au fost nevoie de măsuri care să ajute sectoarele care se aflau în dificultate.
Măsuri luate pentru a ajuta sectoarele afectate de criza generată de coronavirus:
- În 2020, sectorul nu trebuie să plătească impozitul specific.
- Am prelungit pentru autoritățile locale posibilitatea de a reduce taxele.
- IMM Invest, chiar dacă a început mai greu, astăzi vorbim de 20.000 de companii care au accesat credite din IMM Invest.
- Măsura șomajului tehnic nu a fost întreruptă și se desfășoară până la finalul anului.
Au fost măsuri luate și sunt discuții între Ministerul de Finanțe și Guvern pentru a putea vedea ce măsuri pot fi luate pentru perioada următoare. Să vorbim puțin și despre impactul acestor măsuri. Deja vorbim de măsuri luate pentru întreaga economie și care se ridică la 7% din PIB. Bani care au fost injectați în plus în economie anul acesta și care nu erau prevăzuți în buget la început de 2020. Banii s-au dus în șomaj tehnic, plata salariilor, în garanții.
Ne gândim și la anul viitor, pentru că această criză nu s-a terminat și vom avea și în viitor costuri legate de această criză. Va trebui să luăm noi măsuri prin care să susținem sectoare din economie.
Am lucrat deja la OUG ce urmează să fie aprobată. Pe 25 octombrie expiră măsurile în ceea ce privește amânarea plății impozitelor și a taxelor. Vom permite ca până la 25 decembrie să nu existe penalități pentru cei care nu pot plăti la termen. În plus, extindem rambursarea TVA cu control ulterior până în 25 ianuarie.
Măsurile pe care le-am luat în acest an, au fost măsuri care să susțină întreaga economie. Dacă vom primi propuneri punctuale din partea unor industrii, atunci le vom analiza. Noi venim cu cadrul general, iar reglajele fine vin în urma discuțiilor cu patronatele, cu reprezentații diverselor sectoare economice.
Nu vom veni cu creșteri de taxe în perioada următoare. Lecția pe care am învățat-o în 2009-2010 a fost exact invers. În aceste momente avem nevoie de injecții de lichidate în economie, avem nevoie de o politică fiscală stimulativă. Oricine vrea să meargă în cealaltă direcție, va omorî această economie. Și cât voi fi în acest Minister, nu se va întampla așa ceva.
O să le propun colegilor de la ADR să avem o platformă unică. Să nu avem IMM Invest într-o parte, granturile în altă parte etc.
Aurel Simion, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:
Suntem la finalul exercițiului financiar, deci nu mai sunt bani, a venit pandemia, a mai venit și seceta. Și atunci a trebuit să găsim soluții pentru a ieși onorabil din această situație. Seceta a fost una groaznică, cum poate nu ne-am întâlnit în ultimii 50 de ani în județtele din S-E și totuși, Ministerul Agriculturii a găsit 850 de milioane de lei pe care i-am introdus în sistemul de plată al fermierilor. Conform Ordonanței 148/2020 cuantumurile maxime ale plăților compensatorii au fost de 912 lei/hectar pentru orz și 951 lei/hectar pentru orzoaică. La care se adaugă subvenția pentru carburant de 1,5 lei/litru de motorină, dacă nu mă înșel. Înseamnă niște sume destul de importante pentru producători, pentru compensarea până la urmă a pierderilor.
Hameiul necesită anumite condiții de climă și se cultivă mai mult în zona Mureșului, Sibiului și a județului Alba. În momentul de față avem cultivate 270 hectare de hamei. Mai avem circa 600 de hectare de teren amenajate pentru cultura de hamei, dar nu sunt cultivate. Probabil dacă în noul Plan Național Strategic vom face cultura de hamei atractivă, probabil fermierul se va îndrepta către aceste culturi.
Industria berii este un exemplu de bune practici, atâta timp cât 97% din berea ce se consumă în țară este produsă în România. Dacă Ministerul poate interveni pentru a mări procentul de 55%, ce reprezintă producția de materie primă autohtonă, atunci suntem deschiși la absolut orice soluție.
E rușinos ca 70% din ce consumăm în România să fie din import. Și pandemia ne-a arătat și mai mult că nu suntem în stare să ne susținem. Avem mari probleme pe depozitare, nu avem piață de desfacere, ca să îl convingem e fermier să producă cât mai mult. Noi am plecat invers, am subvenționat producția, dar nu am fost atenți în a dezvolta o piață de desfacere.
Akos Mora, Asociația Producătorilor de Hamei:
Nu avem un program de producere a butașilor de hamei. Noi importăm butași din Germania și sunt foarte scumpi. Dar, mai important, e faptul că nu avem butași de generație nouă, cu care să fim competitivi. Nemții nu își vând butașii cei mai noi, de generație mai nouă. Ar trebui să existe un program național de producere de butași, așa cum a fost la vița de vie.
Ionuț Oprea, Soufflet Malt România:
România s-a confruntat anul acesta cu unul dintre cei mai secetoși ani ai ultimei decade. Nu avem date oficiale, însă producția de orz de bere a fost foarte afectată. Așa că cei care au mizat pe orz anul acesta, au avut de pierdut. Mulți fermieri care au lucrat cu noi anul acesta, la anul nu or să mai lucreze pentru că nu vor să își mai asume riscuri. De aceea am avea nevoie de ajutor din partea Ministerului, chiar am venit cu o propunere în acest sens, ca începând cu următorul cadru financiar multianual, post 2020, orzul de bere să facă parte din categoria culturilor agricole pentru care se acordă subvenții speciale.
Anul acesta o să fim obligați să importăm cam 60-70% din materia noastră primă, pentru malț. Reducerea importurilor va aduce o serie de lucruri benefice pentru economia românească.
5
15
