Patru anomalii ale sistemului de salarizare și o observație: îmbătrânirea populației se vede cu ochiul liber și pe piața muncii - Hotnews Mobile
1 € 1 USD 4,1456marţi 20 oct 2020

Patru anomalii ale sistemului de salarizare și o observație: îmbătrânirea populației se vede cu ochiul liber și pe piața muncii

de DP Vineri, 16 octombrie 2020, 9:04
- a A+
Imagine
Vechimea mai mare nu înseamnă bani mai mulți. Nici regula conform căreia vârstele din ce în ce mai înaintate beneficiază de salarii mai mari nu se aplică femeilor. Ponderea tinerilor salariaţi (15-24 ani) s-a înjumătățit în ultimele două decenii. Asta în condițiile în care avem circa două milioane de români care nu au muncit niciodată. Acestea sunt doar o parte din datele pe care le-am găsit în recent apăruta cercetare a Statisticii "Disparităţi salariale: factori de influenţă" și în alte date furnizate de INS.


  • Cei cu vechime de peste 30 de ani iau bani mai puțini decat cei cu 20-29 de ani vechime. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistica, angajatul mediu cu peste 30 de ani vechime ia lună de lună cu câte 172 de lei mai puțin decât cel cu vechime de 20-29 de ani. De asemenea, mai adaugă statisticienii, salariaţii care au depăşit 6 ani vechime în cadrul aceleiaşi întreprinderi au avut salariul orar peste media pe economie, iar cei cu mai puţin de un an vechime în cadrul aceleiaşi firme au câştigat circa trei sferturi din media pe economie.
  • Sectorul public a avut media pe ultimele 8 luni salarii mai mari decât 3 sferturi din celelalte industrii, în condițiile în care calitatea contraprestațiilor oferite de sectorul public lasă mult de dorit. Poate că mult-trâmbițata reformă a aparatului administrativ ar fi de dorit. E drept, nimeni n-o va demara în acest an, în apropiere de alegeri.






  • În cazul femeilor salariate, înaintarea în vârstă nu aduce bani mai mulți. Regula conform căreia vârstele din ce în ce mai înaintate beneficiază de salarii mai mari, se aplică doar la circa jumătate din activităţile economice. Salariaţii femei din grupa de vârstă 55-64 ani au realizat câştiguri salariale medii brute orare mai scăzute decât cele din grupa de vârstă 25-54 ani în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (69,5%), informaţii şi comunicaţii (78,4%), tranzacţii imobiliare (87,1%), comerţ (87,9%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (90,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (93,0%), transport şi depozitare (97,2%), industria extractivă (98,2%), alte activităţi de servicii (98,6%) şi administraţia publică (98,7%).
  • Doar 0,3% din salariați au lucrat peste 40 de ani la aceeași firmă. După vechimea în cadrul aceleaşi întreprinderi, structura salariaţilor arată că cei cu vechime între 1-5 ani deţin cea mai mare pondere (43,4%), urmaţi la mare distanţă de cei cu vechime de 10-14 ani, respectiv 6-9 ani (cu 14,5%, respectiv 14,1% din totalul salariaţilor). Ponderea cea mai mică revine salariaţilor cu o vechime de peste 40 ani neîntrerupţi la acelaşi loc de muncă (0,3%). Circa 85% dintre salariaţii din grupa de vârstă de 25-54 ani au o vechime mai mică de 15 ani în cadrul aceleiaşi întreprinderi, iar peste două cincimi (44,8%) numără între 1-5 ani de continuitate la acelaşi loc de muncă. Aproape 65% dintre salariaţii vârstnici (55-64 ani) şi-au desfăşurat neîntrerupt activitatea în aceeaşi întreprindere mai puţin de 15 ani, iar puţin sub o treime (29,9%) pentru o perioadă de 1-5 ani.
  • Două milioane de români nu au muncit o zi în viața lor. Dacă am reduce această masă la dimensiunile unui grup de numai 10 oameni, 4 ar avea sub 25 de ani, doi ar fi de 25-34 de ani, unul ar avea intre 35-44 de ani, unul intre 45-54 de ani iar ceilalți doi ar fi intre 55-64 de ani. Prin urmare, fenomenul de îmbătrânire demografică se manifestat şi în rândul salariaţilor, după cum spune și INS. Ponderea tinerilor salariaţi (15-24 ani) s-a aflat în continuă scădere (de la 7,5% în 2002, la 7,0% în 2006, la 5,7% în 2010, la 4,6% în 2014, respectiv la 4,5% în 2018). Salariaţii vârstnici (55-64 ani) au înregistrat o evoluţie inversă, prin majorarea proporţiei lor, de la 4,0% în 2002, la 8,0% în 2006, la 10,4% în 2010, respectiv la 13,5% în 2014, continuând să crească cu încă 1,1 puncte procentuale în 2018 (14,6% din numărul total al salariaţilor).



10334 de afisari



Niciun comentariu
comenteaza