Fostul preşedinte al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor Laurenţiu Baranga a fost reţinut pentru 24 de ore de către procurori, sub acuzația de înşelăciune, potrivit unui anunț făcut de Poliţia Română. Baranga este cercetat pentru inducerea şi menţinerea în eroare a mai multor instituţii publice, prin depunerea la dosarul de angajare a unor documente de studii falsificate, în baza cărora a ajuns în importate demnități publice. Ceea ce puţină lume ştie este că înainte de a obţine diploma de bacalaureat, dovedită a fi falsă, Laurenţiu Baranga a fost strungar. A lucrat, potrivit surselor din Vâlcea ale ziarului Adevarul, în cadrul secției I3 a Uzinei Mecanice Băbeni.

Laurentiu BarangaFoto: Hotnews

Baranga a intrat în atenţia publicului în momentul în care s-a înscris în politică. Când s-a înfiinţat organizaţia de la Vâlcea a partidului Forţa Civică, în 2012, el a fost numit preşedinte, potrivit sursei citate. La centru, partidul era condus de Mihai Răzvan Ungureanu de care, spun unele surse, Baranga era foarte apropiat, potrivit ziarului Adevarul.

A candidat la Senat din partea ADR – Alianţa România Dreaptă formată din: Forţa Civică, PDL şi PNŢCD, sub sigla ACD, iar apoi a devenit preşedinte de sector în Bucureşti. Forţa Civică a fuzionat mai apoi cu PDL care s-a unit ulterior cu PNL. În 2012, făcea naveta la Bucureşti, unde obţinuse un post de consilier în cadrul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). La vremea respectivă, se prezenta drept conferenţiar universitar doctor, după ce în 2011 obţinuse o diplomă de la Şcoala Doctorală a Universităţii Valahia din Târgovişte.

O parte a presei locale îl descria ca pe un tip „foarte şlefuit spiritual, îmbrăcat soft, cu o gestică şi un vocabular sub control”, provenind „dintr-o lume a succesului profund şi discret”, lăudându-l că „a reuşit, lucru rar, atât în afaceri, cât şi pe plan ştiinţific şi universitar”, căruia însă îi lipseşte agresivitatea politică şi „capacitatea de a face băi de mulţime, de a “pupa babe”, cum se mai zice”, dar şi „demagogia şi populismul din discurs”.

De asemenea, s-a scris şi despre faptul că a achiziţionat casa fostului director al CEC Bank Vâlcea, Dorin Dobrişan, condamnat la închisoare în 2015 şi eliberat în 2019, pentru a salva o parte din averea obţinută de acesta fraudulos, prin luare de mită, copiii celor doi având o relaţie.

Strungar devenit funcţionar de rang înalt Baranga a dispărut apoi din atenţia mass-media locală, în momentul în care s-a mutat în Bucureşti. Mai venea, ca invitat, la Vâlcea, la acţiuni politice, precum cea privind alegerile care au avut loc în PDL Vâlcea, în 2013. Până în luna septembrie a acestui an a stat într-un con de umbră.

A ieşit din „anonimat” în momentul în care a fost numit şef la Combaterea Spălării Banilor, când presa naţională, studiindu-i CV-ul stufos, a început să se întrebe cum a ajuns un bărbat care şi-a luat BAC-ul abia la 32 de ani într-o funcţie de rang înalt, deşi până la 41 de ani nu părea să fi lucrat pe undeva.

Ceea ce puţină lume ştie este că înainte de a obţine diploma de bacalaureat, dovedită a fi falsă, Laurenţiu Baranga a fost strungar. A lucrat, potrivit surselor noastre, în cadrul I3 – la Uzina Mecanică Băbeni. Legătura cu „Fabrica de diplome de la Teleorman”.

În 2009, pe când Baranga se pretindea doctorand, a izbucnit scandalul „Fabricii de diplome de la Teleorman”. Atunci s-a aflat că sute de persoane, ajunse în „funcţii cheie”, au beneficiat de 15.000 de acte de studii false. Printre acestea se aflau şi nume sonore precum cel al lui Liviu Dragnea, al fostei sale soţii, al fostului adjunct al IPJ Teleorman, Emil Stănimir şi al fostul prefect PSD de Teleorman, Adrian Florescu, dar şi o serie de parlamentari, miniştri, înalţi funcţionari, primari, poliţişti etc.

Totul s-a realizat cu ajutorul fostului rector al universităţilor „Alexandru Ghica” şi „Europa Ecor”, Mina-Silviu Dobronăuţeanu. De atunci, adică de mai bine de un deceniu, periodic, Parchetul Judecătoriei Sectorului 4 trimite în instanţă dosare, cerând anularea a sute de acte de studii descoperite în cursul percheziţiilor la sediul celor două universităţi. Printre acestea, şi actele de studii ale lui Laurenţiu Baranga despre care s-a aflat abia în 2016 că sunt false: diploma de bacalaureat emisă de Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti, diploma de licenţă emisă de Universitatea Ecologică Bucureşti, diploma de studii postuniversitare emisă de Academia de Poliţie, diploma de doctor emisă de Universitatea „Valahia” din Târgovişte, precum şi o serie de certificate de absolvire şi foi matricole, potrivit ziare.com.

Baranga a recunoscut în instanţă că a terminat 10 clase în 1984, iar în anul următor s-a înscris la o şcoală profesională, curs seral, a unui liceu din Râmnicu Vâlcea. În 1999, a mai spus acesta, s-a înscris la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti pentru examenul de bacalaureat. În schimb, a declarat că nu-şi aminteşte cine i-a adus diploma, pentru că nu a ridicat-o personal. Doar că declaraţiile sale nu coincideau cu faptele. Pe verso-ul diplomei scria că Baranga a absolvit colegiul bucureştean între anii 1994 – 1999, la fără frecvenţă, dar nu era pomenit nimic despre şcoala profesională din Vâlcea.

În plus, anchetatorii au descoperit că diploma de Bacalaureat nu există în gestiunea colegiului, la fel cum nici numele titularului nu se regăseşte în registrele matricole ale liceului bucureştean. În urma unei expertize, criminaliştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Bucureşti au descoperit că diploma a fost scrisă (completată olograf) chiar de către Mina - Silviu Dobronăuţeanu, rectorul universităţilor „Alexandru Ghica“ şi Europa Ecor.

Cu diploma de BAC falsă, dar şi cu o diplomă de licenţă obţinută de la „Universitatea Alexandru Ghica - Facultatea de Contabilitate şi Informatică” din Alexandria - Teleorman (care nu apare în CV şi asupra căreia planează suspiciuni că ar fi fost fabricată în acelaşi mod, exact ca în cazul Dragnea), Baranga s-a înscris la examenul de licenţă la Universitatea Ecologică din Bucureşti (februarie 2008). Despre facultatea din Teleorman, Baranga a declarat că a urmat cursurile acesteia în perioada 2000 – 2005, deşi Universitatea a avut prima serie de studenţi abia în 2001. Având în vedere că diploma de BAC este falsă, toate actele obţinute ulterior nu mai au nici o valoare.

Anchetatorii au stabilit până în acest moment că a prejudiciat statul cu 640.000 de lei, dar sunt conştienţi că este vorba despre o sumă mult mai mare. Nu se cunoaşte nici prejudiciul adus universităţilor în tot acest timp.