Când mi-am făcut primul calculator așa cum am vrut, cei mai mulți mi-au spus că orice ar fi să nu mă zgârcesc la placa video. Asta era acum mai bine de un deceniu. În 2020, Nvidia, cel mai mare producător de plăci grafice, a anunțat un model nou. Dar acum nu mai e vorba doar de jocuri video.
În urmă cu aproape doi ani, Nvidia a anunțat o serie nouă de plăci video: RTX 20. A mai lansat plăci video și până atunci, dar din 2018 a trecut la un nou nivel când vine vorba de modul în care percepi lumea din jocuri video. Caracteristica importantă de-atunci a fost “ray tracing”. Și, în esență, e vorba de felul în care un obiect digital e generat cât mai aproape de corespondentul din realitate pe baza modului în care lumina interacționează cu el. Ideea nu era nouă, dar până atunci n-a mai fost folosită în aplicații în timp real.
În 2020, Nvidia a anunțat seria RTX 30 cu promisiunea că performanța este mai mare ca niciodată - de altfel firesc -, dar și că-i cea mai mare evoluție de la o generație la alta. În momentul anunțului oficial, directorul Nvidia a anunțat că că Fortnite, un joc fenomen acum, primește suport RTX ray tracing în timp real, ceea ce ar trebui să ducă la o experiență de joc mai imersivă ca niciodată. Și, în esență, către așa ceva migrează toate jocurile video: o experiență cinematică și cât mai apropiată de ceea ce există în realitate, chiar dacă vorbim de produse create de la zero de graficieni, arhitecți, programatori. Totodată, și Call of Duty: Black Ops Cold Ware va fi capabil să beneficieze de toată această performanță.
Lumea plăcilor grafice nu mai e însă, în prezent, dedicată doar jocurilor video. Dar aceasta e industria care atrage mare parte din atenție, așa că despre asta se impune să vorbesc în primă fază.
Pentru aceste produse de divertisment, Nvidia oferă, prin seria RTX 30, câteva îmbunătățiri la nivel hardware demne de luat în seamă. E vorba, întâi, de memoria GDDR6X, cea mai rapidă din lume în momentul de față, a doua generație de nuclee RT și de două ori mai performante decât precedentele, a treia generație de nuclee Tensor cu viteze și eficiență sporite pentru tehnologii bazate pe inteligență artificială, dar și de noi multiprocesoare pentru streaming. Și, sigur, gamingul în 4K tocmai a devenit mai accesibil pentru toată lumea cât așteptăm și visăm la gaming 8K, nici el prea departe.
Când vine vorba de streaming, devenit în sine o industrie cu circa 20 de milioane de creatori de conținut și sute de milioane de telespectatori, noua generație de plăci grafice le permite streamerilor să-și facă acasă un studio cu o performanță cât mai apropiată de ce-ar obține într-un mediu profesional. Vorbim aici de îmbunătățirea calității microfonului, camerei web, dar și anularea zgomotului de fundal și menținerea automată a încadraturii camerei sau augmentarea fluxului video cu efecte aplicate în timp real.
Dintre toate anunțurile Nvidia care au însoțit seria RTX 30 am remarcat unul aparte. E vorba de Omniverse Machinima și numele poate că nu spune foarte multe, dar miza aici e chiar crearea unei noi forme de artă. Deocamdată e în formă beta, dar scopul e ca să poți scoate din jocuri video momente cinematice, artistice. Astfel, Omniverse Machinima face ca o astfel de muncă să fie ușoară, cu un instrument nou și un motor de vizionare path-traced pentru precizie care respectă regulile fizici. Lumina, materialele, dar și fizica elementelor sunt simulate cât mai aproape de realitate. Iar utilizatorii pot selecta bucăți din jocurile compatibile și își pot folosi camera web și inteligența artificială pentru a crea personaje, pentru a adăuga elemente fizice realiste, pentru a genera atât animații faciale, cât și vocale și pentru a publica filmulețe cinematografice de înaltă calitate.
În fine, și mai e o chestiune de menționat la performanță și opțiuni noi sau îmbunătățite. Una dintre tehnologiile proaspăt anunțate este Nvidia Reflex și scopul acesteia este să optimizeze latența sistemului. Altfel spus, întârzierile să dispară sau să fie cât mai redus. Reflex are modul Low-Latency integrat în jocuri populare eSports, cum ar fi Apex Legends, Call of Duty: Warzone, Fortnite și Valorant. Promisiunea e o reducere a latenței cu până la 50%. Acesteia i se mai adaugă și Latency Analyzer, care detectează semnalele venite de la mouse și apoi măsoară de cât timp este nevoie pentru ca pixelii, cum ar fi cei care compun lumina generată de un foc de armă, să își modifice forma pe ecran. Da, la nivelul acesta s-a ajuns cu analizarea unui joc și-a sporirii performanței pentru jucători.
Funcția aceasta este integrată în noi monitoare pentru eSports cu rată de refresh de 360 Hz și urmează să fie lansate în toamnă de către firme ca Acer, ASUS, MSI sau Alienware și va fi compatibilă și cu periferice de eSports de la producători ca ASUS, Logitech sau Razer. Ca să-ți dai seama ce înseamnă asta pentru industria eSports, măsurarea latenței sistemului a fost aproape imposibilă pentru gameri și necesita peste 7.000 de dolari investiți în camere specializate și echipament. Acum se întâmplă cu o placă video.
Industriile susținute de performanța din gaming, dar unde nu-i de joacă
Toate cele de mai sus vor fi folosite la maximum în industria jocurilor video, fie că vorbim de entuziaști sau profesioniști care fac streaming și concurează în competiții de eSports. Dar la umbra industriei de gaming s-au dezvoltat alte câteva ramuri importante și care folosesc din plin dezvoltarea tehnologică de tipul acesta.
Ce vine în minte multora, odată ce trecem de jocurile video, e industria creativă și-a creatorilor de conținut, fie că vorbim de fotografie, fie că-i cinematografie și muzică. GeForce RTX 3090, de exemplu, are 24 GB de memorie GDDR6X care permite videografilor să lucreze cu conținut video 8K HDR fără probleme, dar și cu efecte speciale sau modele 3D complexe. În aplicații ca Autodesk sau Maxon Cinema 4D, seria RTX 30 oferă o performanță de aproape două ori mai mare decât a generației precedente.
Suntem însă în 2020 și nu mai vorbim doar de puterea brută de calcul pe care un astfel de echipament o poate avea. Vorbim și de inteligență artificială și aplicații bazate pe așa ceva. Nvidia susține că RTX 30 poate oferi suportul necesar dezvoltării noilor soluții bazate pe AI. Astfel, sarcini repetitive, cum ar fi eliminarea zgomotului de imagini din videouri sau reîncadrarea, pot fi făcute mult mai repede și mai eficient, asemenea și crearea de texturi și materiale când vorbim de efecte vizuale. Și ca idee secundară, Nvidia a anunțat și integrarea Deep Learning Super Sampling (DLSS) cu noile plăci video și cu aplicații dedicate. DLSS 2.0 oferă, pe scurt, posibilitatea creatorilor de conținut să genereze conținut mai bun, mai clar, mai detaliat, chiar și când vorbim de trecerea din Full HD în 4K.
Aici poți adăuga și opțiunile de broadcasting și să îți imaginezi, cu lejeritate, cum ar putea fi făcut un streaming pentru o televiziune, de exemplu, cu tot felul de elemente generate pe computer și aplicate în timp real emisiei. Asta pe lângă toate celelalte beneficii în producția de conținut video care combină imaginile reale cu altele create de la zero, dar pe care cu greu le-ai putea discerne de elementele din realitate.
În afara sferei conținutului, astfel de echipamente hardware ajung și într-un loc la care nu te-ai fi gândit în urmă cu câțiva ani: mașini. Sigur, nu-i chiar o placă video pusă într-o mașină, dar vorbim de hardware dezvoltat în timp, din așa ceva, pentru scopul precis de-a eficientiza dezvoltarea și adopția automobilelor autonome.
RTX 30 e construită pe arhitectura Ampere. Aceeași care-i folosită pentru dezvoltarea hardware-ului utilizat în mașini autonome. Și, de exemplu, în mai 2020 Nvidia a anunțat că poate furniza acum soluții atât pentru automobile cu capabilități autonome limitate, cât și pentru un taxi de nivel cinci care se conduce, la propriu, singur. Ce a vrut compania să facă a fost să unifice tipurile de sisteme pentru diverse aplicații și să aibă o singură infrastructură care să poată fi scalată în funcție de nevoi. În funcție de cât de autonomă e mașina, atât de mare e puterea de calcul.
Eu mă apropii de final cu explicațiile, dar trebuie să-și mai facă loc un alt demers care e fix despre contextul în care ne regăsim în 2020: cum accelerezi cercetarea medicală? Ce vezi ca performanță în jocuri video poate avea o cu totul altă influență în industria științifică, după cum a fost cazul în mai, când Nvidia a anunțat câteva noutăți care să susțină calculele necesare în cercetare. Cu infrastructura derivată din plăci video și cu aplicații de inteligență artificială, Oxford Nanopore Technologies, de exemplu, a reușit să secvențieze genomul virusului SARS-CoV-2 în doar șapte ore. Rata de infectare poate fi măsurată în timp real, analizând în timp record datele, iar la acel moment Oak Ridge National Laboratory și Scripps Research Institute au reușit să analizeze circa un miliard de potențiale tratamente în doar o zi pentru noul tip de virus.
În astfel de domenii, cum ziceam, nu-i de joacă, dar fix industria divertismentului a dus la dezvoltarea în prezent a unor astfel de instrumente de calcul care pot avea un impact global și chiar să ducă la salvarea de vieți. În fine, ca să închei cu cercetarea și cu dezvoltarea unor astfel de coloși pentru calcul, în momentul în care a anunțat arhitectura Ampere și impactul în știință, Nvidia a anunțat și că DGX A100, primul server de 5 petaflopi din lume a fost trimis către câteva laboratoare din lume, din Statele Unite ale Americii și Germania. Mai interesant a fost însă un calcul prezentat de companie. Un centru de date bazat pe cinci sisteme DGX A100 care costă un milion de dolari poate face treaba unui ansamblu compus din 50 de sisteme DGX-1 și 600 de procesoare care costă 11 milioane de dolari. DGX-1 a fost primul supercomputer pregătit pentru deep learning (ramură a inteligenței artificiale) și are doar patru ani vechime. Asta ca să vezi cât de repede a avansat tehnologia între 2016 și 2020.
Am pornit de la jocuri video și seria RTX 30 și uite unde am ajuns. Suntem în punctul în care tehnologia a ajuns să rezolve într-o zi probleme care altfel ar fi luat luni, dacă nu chiar ani. Tocmai de aceea e impresionant când vezi că o parte din arhitectura care se regăsește în supercomputere poate fi chiar în computerul tău. În cazul în care vrei una dintre plăcile video lansate acum, și le pui la treabă așa cum au fost gândite, îți las mai jos câteva detalii despre versiunile noii generații.
GeForce RTX 3070 — începe de la 2.499 lei și este mai rapidă decât modelul RTX 2080 Ti, la un preț mai mic de jumătate. Este, totodată, cu 60% mai rapidă, în medie, decât placa video originală
RTX 2070. Are 8 GB GDDR6
GeForce RTX 3080 — începe de la 3.499 lei, e de aproape două ori mai performantă decât RTX 2080 și are 10 GB GDDR6X la 19 Gbps
GeForce RTX 3090 — costă 7.499 RON și are o denumire pe măsură: “BFGPU”— Big Ferocious GPU, are 24 GB de memorie GDDR6X și este cu până la 50% mai rapidă decât actualul procesor grafic de top TITAN RTX
7
15
