Noua Casă: Ce diferențe sunt între Prima Casă și noul program de garantare a creditelor ● Cele trei mari vulnerabilități ale economiei românești în pandemie ● Piața IT&C din vestul României este dominată de precauție. CNAIR lansează în august licitația pentru secțiunea din munte, Cornetu – Tigveni. Contractul de un miliard de euro ● Banii cheltuiţi de români pe vacanţe în Grecia, Turcia, Maldive sau Dubai irigă România rurală ● Dacă mai trăiesc, pensionarilor li se recalculează veniturile aferente perioadei comuniste ● Cum ar putea Albania sa devina destinatia turistica dezirabila la sfarsitul verii ● Politica fiscală va fi decisivă pentru economia României.
Noua Casă: Ce diferențe sunt între Prima Casă și noul program de garantare a creditelor. Programul de finanțare "Prima Casă" a fost modificat major din nou, pentru a doua oară, după ce prima schimbare, adoptată prin lege, nu s-a aplicat, în practică, niciodată. Guvernul a venit acum cu o nouă schemă de finanțare, ce are o serie de modificări față de versiunile anterioare. Așa cum stabilește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 129/2020, care se aplică deja, programul "O familie, o casă", care, la rândul lui, a înlocuit cunoscutul program "Prima Casă", a fost modificat din nou, de-acum numindu-se "Noua Casă". De fapt, programul "Noua Casă" va înlocui direct programul Prima Casă, în condițiile în care, în practică, programul "O familie, o casă" nu s-a aplicat, chiar dacă a fost oficializat în aprilie. În afară de nume, cea mai importantă modificare a programului "Noua Casă" față de versiunea anterioară - "O familie, o casă" - vizează pragurile de finanțare. Mai exact, prin programul "Noua Casă" se vor putea cumpăra locuințe de până la 140.000 de euro, atunci când vorbim despre imobile construite sau consolidate cu cel mult cinci ani înainte de cumpărare și cel mult 70.000 de euro, în cazul altor categorii de locuințe, adică majoritatea apartamentelor de bloc. Programele anterioare, "Prima Casă" și "O familie, o casă", prevedeau un singur preț maxim al unei locuințe, respectiv 70.000 de euro, indiferent de cât de veche sau nouă era respectiva locuință. O altă schimbare apărută odată cu programul "Noua Casă" este legată de avansul minim, care va fi între 5% și 15%, în funcție de tipul de locuință achiziționat: minimum 15% din preţul de achiziţie al locuinţelor - locuințe noi și consolidate și minimum 5% - alte tipuri de locuințe, scrie avocatnet.ro.
Cele trei mari vulnerabilități ale economiei românești în pandemie. Interviu cu Ionuț Simion, președinte AmCham. De ce adevărata criză se va simți spre finalul anului, în ce condiții ar putea crește taxele și impozitele și de ce e important ca România să își securizeze din timp accesul la vaccinul anti-Covid. Ionuț Simion, country managing partner al PwC România, una dintre cele mai importante companii de consultanță și audit, și președintele Camerei de Comerț Americane în România, a creionat, într-un interviu pentru Europa Liberă, care sunt principalele vulnerabilități care pot face ca revenirea economică a României să fie una lentă și de ce există riscul de falimente, în special, pentru companii mici și mijlocii. Vezi interviul pe europalibera.org.
Piața IT&C din vestul României este dominată de precauție. Angajații cu experiență nu mai caută să schimbe așa ușor jobul, angajații entry-level găsesc mai greu un loc. "Firmele nu mai acceptă mofturile celor care nu au ce oferi!". Piața IT&C nu a fost ocolită la rândul său de problemele cauzate de pandemia de COVID-19. Dacă până la începutul acestui an totul era într-o continuă dinamică, acum lucrurile se așează, foarte puține părți își mai asumă riscuri, companiile sunt atente la bugetele disponibile, iar angajații preferă stabilitatea. "Toată lumea este grijulie din toate punctele de vedere. Companiile sunt precaute la bugete, la decizii, la măriri de salariu. De exemplu, în general, toamna sunt prevăzute măriri de salariu pentru angajații foarte buni. Acum se mai amână aceste măriri: acestea fie vor avea loc în totalitate la primăvară, fie managerii au luat decizia ca o mică parte din mărire să fie acum, în toamnă, iar restul peste șase luni. Inițial, așteptările erau ca zona de automotive să aibă de suferit, însă piața dă semne că își revine, la fel, cu precauție. Firmele angajează în continuare, dar preferă experiența, tinerii entry-level își găsesc mai greu un loc de muncă", spune Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, scrie profit.ro.
Autostrada Sibiu – Pitești: CNAIR lansează în august licitația pentru secțiunea din munte, Cornetu – Tigveni. Contract de un miliard de euro. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) lansează luna aceasta licitația pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu – Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o valoare estimată de 4,78 de miliarde de lei (1 miliard de euro), acesta va fi cel mai mare contract de infrastructură licitat vreodată în România. Documentația tehnică pentru lansarea la licitație a secțiunii 3 din cel mai important proiect rutier al României se află în elaborare. Luna aceasta urmează să fie lansată și licitația pentru proiectare și execuție, conform informațiilor actualizate de pe site-ul CNAIR. Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni va avea o lungime de 37,4 kilometri și se va întinde de la km 44+500 până la km 81+900. Alături de secțiunea 2, acest lot este unul dintre cele mai dificile din autostrada care va uni Muntenia de Ardeal, întrucât va fi construit în zona de munte. Cornetu - Tigveni va fi al treilea tronson din cel mai important proiect rutier al României scos la licitație, după secțiunea 1 Sibiu – Boița, câștigată de austriecii de la Porr, și secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești, adjudecată de italienii de la Astaldi, potrivit economica.net.
Banii cheltuiţi de români pe vacanţe în Grecia, Turcia, Maldive sau Dubai irigă acum România rurală: “2 miliarde de euro se întorc în România“. Peste 5 mld. euro au lăsat anul trecut turiştii români pe vacanţe în străinătate, cu 45% mai mult decât în 2018 şi de trei ori şi jumătate mai mult faţă de 2008. Vacanţele în străinătate şi city-break-urile săptămânale în capitale europene care i-au costat pe români 5,3 mld. euro în 2019, cu 45% mai mult faţă de 2018, au fost frânate de pandemia de Covid-19, astfel că doar 20% din turiştii români care plecau de câteva ori pe an în străinătate mai fac acest lucru în prezent, spun specialiştii în turism. O parte din banii cheltuiţi de români în destinaţii precum Grecia, Turcia sau alte locuri exotice pot rămâne în acest an în ţară, în special în zone rurale, unde pensiunile, micile magzine, furnizorii de servicii simt deja o creştere a numărului de turişti români. „Undeva la 40% din suma cheltuită anul trecut de români în afară rămân anul acesta în România, adică cam 2 miliarde de euro se întorc în România. Sper ca acest an să fie anul redescoperirii României“, spune Traian Bădulescu, consultant în turism. Turiştii români au cheltuit anul trecut 5,3 miliarde euro pe vacanţele în străinătate, fiind cea mai mare sumă cheltuită de români în afara ţării, conform datelor Băncii Naţionale a României. Suma lăsată anul trecut de români pe călătoriile în afara ţării este la cel mai înalt nivel din ultimii 12 ani, fiind de trei ori şi jumătate mai mare faţă de anul 2008, când turiştii români au cheltuit 1,47 miliarde euro pe vacanţele în străinătate. Deficitul din turism a trecut în 2019 de 2 miliarde de euro, pentru că piaţa locală nu a ajuns încă pe lista destinaţiilor de top pentru europeni, scrie ZF.ro.
Negociatorul programului nuclear din Iran: Obiectivele Republicii Islamice Iran în realizarea unui program nuclear paşnic. În ultimii ani, în calitate de negociator senior al programului nuclear din Republica Islamică Iran, am fost în contact cu diverse părţi din ţări şi organizaţii internaţionale, întrebarea fundamentală şi esenţială a publicului larg cu privire la programul nuclear paşnic al Iranului s-a concentrat asupra acestei propoziţii particulare: "Care sunt obiectivele Republicii Islamice Iran în desfăşurarea unui program nuclear paşnic?" În timpul dialogului cu toate părţile, atenţia şi concentrarea noastră au fost întotdeauna pe introducerea a ceea ce era denumit program nuclear paşnic al Republicii Islamice Iran. În principiu, s-a observat întotdeauna că ceea ce se numeşte "Programul nuclear al Republicii Islamice Iran" face parte, de fapt, din planificarea extinsă şi definită a Iranului din ultimii 60 de ani. După înfiinţarea Organizaţiei Naţionale a Energiei Atomice, ţara a fost pe calea exploatării cunoştinţelor nucleare pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale Iranului, atât în anii de dinaintea victoriei Revoluţiei Islamice din 1979, cât şi în anii următori,potrivit bursa.ro.
Dacă mai trăiesc, pensionarilor li se recalculează veniturile aferente perioadei comuniste. Cine este afectat. Dacă mai trăiesc, pensionarilor li se vor recalcula veniturile aferente perioadei comuniste (1977 – 1991), când legiutorii au decis să raporteze punctul de pensie la salariul net (deşi contribuţiile erau reţinute la sursă), nu la cel brut aşa cum s-a întâmplat până în 1977 şi după 1992. Recalcularea ar urma să fie operată, conform noii legi a pensiilor, începând cu data de 1 septembrie 2021. La solicitarea „Adevărul”, Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a confirmat faptul că Legea 263/2010 (emisă în timpul Guvernului Boc – n. red.), „la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare date de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) Salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) Salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) Salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991”, scrie adevarul.ro.
Cum ar putea Albania sa devina destinatia turistica dezirabila la sfarsitul verii: putine cazuri de COVID-19, nicio restrictie pentru romani. Albania, tara considerata juvaierul turistic neslefuit al Europei, ar putea deveni destinatia de vacanta potrivita pentru romani spre sfarsitul verii lui 2020. Albania nu are impuse restrictii pentru romani, astfel ca o calatorie in aceasta tara este mult mai simplu de facut. In momentul de fata, Albania are in jur de 2.500 de cazuri active (adica mai putin de 1 la mia de locuitori), iar dintre acestea foarte putine sunt inregistrate pe litoral. Ba chiar in zona Saranda-Ksamil, una dintre cele mai spectaculoase zone ale litoralului albanez, nu sunt cazuri, potrivit hartii interactive publicate online. In schimb, sunt cateva imbolnaviri in regiunea Vlora, care este si ea cunoscuta pentru plajele extraordinare, potrivit ziare.com.
Politica fiscală va fi decisivă pentru economia României. Există risc de reducere a rating-ului din partea S&P dacă se va vota moțiunea. Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a organizat cea de-a patra ediție a dezbaterii lunare online ”Pulsul Pieței Financiare”. Primele concluzii ale reprezentanțiilor Băncii Naționale a României, CFA Society România și OTP Asset Management sunt că politica fiscală va fi decisivă pentru economie, avem deficite istorice dar planul european de redresare este o oportunitate extrem de rară de dezvoltare pentru România. Specialiștii vad o volatilitate mai mare la nivel internațional întrucât piețele au crescut puternic dar incertitudinea rămâne cuvântul cheie și perspectiva revenirii depinde de traiectoria pandemiei, potrivit unui comunicat de presă. „Românii văd deja deciziile BNR în rate mai mici la credite. În ceea ce priveste politica monetară trebuie să analizăm în detaliu, cu multă atenție, ca deciziile noastre să încurajeze creditarea fară să descurajeze economisirea. Ne așteptăm ca inflația să fie în ținta asumată de BNR. Mai trebuie avut în vedere un aspect, foarte important de altfel – ratele reale ale dobanzilor sunt deja negative: ratele nominale ale dobânzilor sunt mai mici decât rata inflatiei. Similar politicii fiscale, condițiile monetare reale sunt și rămân stimulative, tocmai datorită dobânzilor reale negative. Desigur că ne dorim reducerea costurilor pentru economia reală și BNR a operat deja 3 reduceri de dobânzi în acest sens, însă ele trebuie să vină și din marje”, scrie financialintelligence.ro.
