Peste 700 de oameni au fost răniți sau au inhalat gaze lacrimogene în 10 august 2018, la mitingul diasporei. La aproape doi ani, timp în care dosarul s-a plimbat între trei Parchete, DIICOT a decis ca șefii Jandarmeriei de la acel moment să fie scoși de sub urmărire penală. În schimb, ar putea răspunde penal câțiva jandarmi, pentru cazuri punctuale în care au fost loviți manifestați. Ce se alege de sutele de plângeri penale făcute de victimele din Piața Victoriei? Juriști consultați de HotNews.ro consideră că vom asista în continuare la o tergiversare a Dosarului 10 august și că, în cele din urmă, este probabil "să fie trași la răspundere cei mai nesemnificativi actori, jandarmii fără grade, trimiși la ordin”.

Interventie a Jandarmerie la protestul DiasporeiFoto: Agerpres

DIICOT a investigat modul în care Jandarmeria a coordonat intervenția din 10 august, concluzionând că șefii instituției - colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti și colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române - nu se fac vinovați nici de complicitate la abuz în serviciu şi nici de complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă. Astfel, ei sunt scoși de sub urmărire penală.

Procurorii DIICOT spun totuși că în cazuri punctuale unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor, astfel că vor fi cercetați pentru purtare abuzivă de către Secția Parchetelo Militare din Parchetul General. Mai exact, procurorii spun că aceștia "ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari".

Juriști consultați de HotNews.ro consideră că vom asista în continuare la o tergiversare a dosarului 10 august și că, în cele din urmă, este probabil să fie "trași la răspundere cei mai nesemnificativi actori, jandarmii fără grade, trimiși la ordin”.

"Azi ni s-a oferit primul exemplu de tergiversare în Dosarul 10 august. Nu doar că șefii jandarmilor au scăpat de acuzații, dar s-au creat premisele unui ping-pong cu dosarul între diverse parchete și între parchet și instanță ca urmare a eventualelor plângeri ce vor fi depuse, aspect ce va impieta grav asupra celerității și aflării adevărului”, a declarat un jurist, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

În plus, trebuie avut în vedere că în acest moment la Parchetul Militar mai sunt șase procurori, cu tot cu șefi. Dintre aceștia, cel puțin trei au vârsta de pensionare.

"Mă întreb ce cred zecile de mii de oameni care au ieșit în stradă pentru justiție și văd acuma că justiția participă activ la tergiversarea și împiedicarea aflării adevărului. Orice anchetă tergiversată este o anchetă neefectivă, contrară principiilor CEDO. La 2 ani de la tristele evenimente, constatăm că avem doar câteva condamnări (huliganii care au bătut jandarmerița) și niciun alt vinovat pentr sutele de manifestanți bătuți și gazați. Vot fi trași la răspundere cei mai nesemnificativi actori, jandarmii fără grade, trimiși la ordin", a spus un jurist, consultat de HotNews.ro.

De notat că procurorul de caz în acest dosar, Doru Stoica, și-a depus cererea de pensionare din funcția de procuror DIICOT în 10 februarie, pentru a o retrage după doar o săptămână. (Detalii, aici).

Cum justifică DIICOT "legalitatea" intervenției în forță a jandarmilor pentru reprimarea manifestației

• "În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.).
• Într-un context în care pierderea caracterului pașnic al adunării publice s-a suprapus peste lăsarea întunericului și sustragerea unei arme de foc și a muniței aferente, imprevizibilitatea consecințelor pe care încercarea de gestionare în continuare a unui astfel de eveniment le-ar fi putut produce, inclusiv în planul răspunderii penale, în cazul în care evenimentele, odată scăpate de sub control, ar fi căpătat valențe tragice, a impus valorizarea corespunzătoare a dispozițiilor art.2 din Legea nr.60/1991 potrivit căruia <>, precum și ale art.19 alin.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, potrivit căruia, <>".

Pe lângă incidentul invocat - agresarea jandarmeriției de către câțiva participanți la protest care i-au luat arma -, DIICOT vorbește și despre "peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi”. În acest sens, DIICOT face referire la "constatările" procurorului militar de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti aflat la fața locului.

• Prin urmare, "într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența <>, respectiv <> s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii", susțin procurorii DIICOT.

Consultă aici comunicatul DIICOT

Cum a ajuns la DIICOT dosarul 10 august și cine l-a instrumentat

Dosarul a ajuns la DIICOT în 26 iunie 2019, fiind preluat de la Secția parchetelor militare. Purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime, declara că dosarul a fost cerut de DIICOT pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia parchetelor militare şi cel de la DIICOT.

"La DIICOT există o plângere depusă de Jandarmerie în cazul mitingului din 10 august, sesizarea vizând infracțiuni împotriva ordinii constituționale. Sesizarea a fost înregistrată în septembrie 2018 și a fost făcută de Jandarmeria Română, iar faptele se referă la infracțiuni împotriva ordinii constituționale", declara atunci purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime.

La DIICOT, dosarul 10 august a fost instrumentat de procurorul Giorgiana Hosu.

Europa Liberă a scris că colonelul de Jandarmerie Cătălin Paraschiv, cel supranumit „Fantoma în alb” sau „Dirijorul” în timpul protestelor din 10 august 2018, este prieten de 10 de ani cu soţul Giorgianei Hosu, cea care ar trebui să-l ancheteze pentru rolul jucat în reprimarea demonstraţiei din Piaţa Victoriei. Soţul acesteia, Dan Hosu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2017, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită în dosarul Carpatica Asigurări.

Cronologia dosarului plimbat între trei Parchete

• 11 august 2018: Parchetul Tribunalului Militar anunță deschiderea unui dosar penal privind modul de intervenție a jandarmilor. Dosarul a fost deschis in rem de către procurorul Bogdan Pîrlog, care s-a aflat în Piața Victoriei, pentru infracțiunile de abuz în serviciu şi purtare abuzivă. De asemenea, instituția a anunțat și colectarea plângerilor penale făcute de manifestanți agresați de jandarmi
• 14 august 2018: Ministerul Public anunță că Secția Militară a Parchetului General preia dosarul de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti. "Preluarea dosarului are ca temei cercetarea unitară a evenimentelor, avându-se în vedere şi formularea unor plângeri împotriva ministrului afacerilor interne, prefectului municipiului Bucureşti, conducerii Jandarmeriei Române şi Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, constituindu-se dosar penal la nivelul Secţiei Parchetelor Militare – PICCJ, dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi purtare abuzivă", argumenta Parchetul General. Până la acea dată fuseseră depuse deja 126 de plângeri penale din partea unor protestatari agresați de jandarmi şi fuseseră audiate 74 de persoane.
• 12 septembrie 2018: Jandarmeria Română a depus plângere penală la DIICOT pentru infracțiuni împotriva ordinii de stat, acuzând tentativă de lovitură de stat din partea manifestanților. Teoria a fost susținută de către ministrul de Interne de la acea vreme, Carmen Dan, și de liderul PSD Liviu Dragnea. Mai târziu, teoria a fost susținută și de premierul de atunci Liviu Dragnea.
• 21 septembrie 2018: Șefii Jandarmeriei Ionuț Sindile, Sebastian Cucoș și Laurențiu Cazan și secretarul de stat Mihai Chirica au fost puși sub acuzare de către Parchetul General pentru abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă, participație improprie la fals intelectual, participație improprie la uz de fals sau complicitate la săvârșirea acestor infrracțiuni.
• 3 mai 2019: Şefii Jandarmeriei au fost chemaţi de procurorii militari pentru a fi informaţi despre extinderea anchetei și pentru complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.
• 26 iunie 2019: DIICOT a cerut Parchetului General acest dosar, iar câteva săptămâni mai târziu a anunțat conexarea cauzelor.
• 14 noiembrie 2019: Noul ministru de Interne Marcel Vela a anunțat desecretizarea raportului privind modul în care au intervenit jandarmii.

Peste 700 de oameni au depus plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.